UPDATE 12.33: Boris Johnson a îndemnat țările occidentale să „analizeze urgent” ce pot face în plus pentru a sprijini Ucraina în speranța de a pune capăt războiului împotriva Rusiei încă de anul viitor.
Fostul prim-ministru britanic, care a fost recunoscut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca fiind un aliat cheie în lupta țării sale împotriva Rusiei, a folosit un articol din Wall Street Journal pentru a susține că încheierea războiului cât mai curând posibil este „în interesul tuturor, inclusiv al Rusiei”.
El a afirmat că, deși angajamentul financiar semnificativ față de Ucraina este „dureros” într-o perioadă de constrângeri bugetare, „timpul înseamnă bani, iar cu cât durează mai mult, cu atât mai mult vom ajunge să plătim cu toții în sprijin militar”.
Johnson a rămas un susținător vocal al eforturilor ucrainene de când a părăsit funcția în septembrie, relatează PA Media. Succesorul său, Rishi Sunak, care a vizitat Kievul luna trecută, a promis că va continua sprijinul britanic pentru Ucraina.
„Nu există niciun acord de tip "pământ pentru pace", chiar dacă domnul Putin l-ar oferi și chiar dacă ar fi de încredere, ceea ce nu este. Din moment ce războiul se poate termina doar într-un singur fel, întrebarea este cât de repede ajungem la concluzia inevitabilă.
Este în interesul tuturor, inclusiv al Rusiei, ca cortina să coboare cât mai repede posibil asupra aventurii nefericite a dlui Putin. Nu în 2025, nu în 2024, ci în 2023”, a transmis Boris Johnson.
Johnson avertizează că iarna viitoare s-ar putea dovedi chiar mai dificilă decât aceasta, pe măsură ce rezervele de gaz se vor diminua pentru țările care se bazau cândva pe combustibilul rusesc.
„Cu cât mai mult timp domnul Putin continuă cu atacurile sale fără sens, cu atât mai mult va continua și hemoragia economică globală. Oare chiar vom aștepta și vom lăsa lucrurile în derivă până când Putin își va recăpăta o parte din influența sa?
Este timpul să ne uităm urgent la ce mai poate face Occidentul pentru a-i ajuta pe ucraineni să-și atingă obiectivele militare sau cel puțin pentru a-i da afară pe ruși din toate teritoriile invadate anul acesta.
Aceasta este singura bază plauzibilă pe care ar putea începe o conversație despre viitor”.
UPDATE 10.20: Moscova a anunțat că interzice intrarea în Rusia a 200 de oficiali canadieni, ca răspuns la sancțiuni similare din partea Ottawa.
Ministrul sănătății, Jean-Yves Duclos, și șeful Băncii Imperiale Canadiene de Comerț, Victor Dodig, se numără printre cei vizați, potrivit Agenției France-Presse.
Ministerul rus de Externe a declarat că măsura a venit ca răspuns la "sancțiunile personale împotriva oficialilor ruși".
Acesta a catalogat politica premierului canadian, Justin Trudeau, drept "rusofobă".
Pe listă mai figurează purtătoarea de cuvânt a Partidului Conservator, Sarah Fischer, directorul general al Telesat, Daniel Goldberg, șeful biroului electoral Stephane Perrault și mai mulți canadieni proeminenți de origine ucraineană.
De când Putin a invadat Ucraina în februarie, Canada a sancționat peste 1.400 de persoane și entități din Rusia, Ucraina și Belarus.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Rusia a ripostat cu sancțiuni similare.
Sprijinul Iranului pentru Rusia ar putea crește în schimbul unui acces militar
UPDATE 9.55: Sprijinul Iranului pentru armata rusă va crește probabil în următoarele luni, iar Moscova va oferi probabil Teheranului un nivel „fără precedent” de sprijin militar în schimb, a declarat Ministerul britanic al Apărării.
Cea mai recentă actualizare a serviciilor de informații a ministerului a declarat că Iranul a devenit unul dintre principalii susținători militari ai Rusiei de când Rusia a invadat Ucraina în februarie și că Moscova încearcă acum să obțină mai multe arme, inclusiv sute de rachete balistice.
În schimb, este foarte probabil ca Rusia să ofere Iranului un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic, care transformă relația lor de apărare.
Ministerul a declarat că este foarte probabil ca Rusia să fi folosit o mare parte din stocul său de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune SS-26 Iskander, care pot transporta un focos de 500 kg până la 500 km.
Citește și: MApN modifică statutul cadrelor militare. Cine poate deveni ofițer și subofițer la Ministerul Apărării
Dacă Rusia reușește să pună în funcțiune un număr mare de rachete balistice iraniene, le va folosi probabil pentru a-și continua și extinde campania de lovituri împotriva infrastructurii naționale critice a Ucrainei.
UPDATE 9.35: Luptele grele au continuat în estul și sudul Ucrainei, în special în regiunile pe care Rusia le-a anexat ilegal în septembrie.
Associated Press a relatat că biroul prezidențial ucrainean a declarat vineri că cinci civili au fost uciși și alți 13 răniți de bombardamentele rusești în ultimele 24 de ore.
Guvernatorul regional din Donețk, Pavlo Kyrylenko, a declarat că forțele rusești au continuat ofensiva asupra Bakhmut cu atacuri zilnice, în ciuda faptului că au suferit pierderi grele.
„Cel mai bine puteți descrie aceste atacuri ca fiind carne de tun. Se bazează în principal pe infanterie și mai puțin pe blindate și nu pot avansa”, a declarat acesta.
În orașul vecin Luhansk din estul Ucrainei, guvernatorul regional, Serhiy Haidai, a declarat că armata ucraineană își împinge contraofensiva spre Kreminna și Svatove.
În regiunea învecinată Zaporojie, forțele rusești au bombardat Nikopol și Chervonohryhorivka, care se află peste râul Nipru de centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia.
Guvernatorul din Zaporojie, Valentyn Reznichenko, a declarat că bombardamentele rusești au avariat clădiri rezidențiale și linii electrice.
În regiunea Harkov, în nord-est, guvernatorul Oleh Syniehubov a declarat că trei civili au fost răniți de bombardamentele rusești, iar unul dintre ei a murit, ulterior.
Șeful NATO avertizează asupra unui război Rusia-Nato
UPDATE 9.15: Șeful NATO și-a exprimat îngrijorarea că luptele din Ucraina ar putea scăpa de sub control și deveni un război între Rusia și NATO, potrivit unui interviu publicat vineri.
„Dacă lucrurile merg prost, pot merge groaznic de prost”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în declarații pentru postul norvegian de televiziune NRK.
„Este un război teribil în Ucraina. Este, de asemenea, un război care poate deveni o luptă cu drepturi depline care să se extindă într-un război major între NATO și Rusia. Lucrăm în fiecare zi pentru a evita acest lucru”, a continuat acesta.
Associated Press a mai relatat că Jens Stoltenberg a declarat, în interviu, că „nu există nicio îndoială că un război cu drepturi depline este o posibilitate”.
Jens Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a adăugat că este important să se evite un conflict „care să implice mai multe țări din Europa și să devină un război cu drepturi depline în Europa”.
Moscova a acuzat în repetate rânduri aliații din NATO că au devenit parte din conflict furnizând arme Ucrainei, antrenându-i trupele și oferind informații militare pentru a ataca forțele rusești.
În comentariile care au reflectat tensiunile în creștere între Rusia și Occident, președintele Vladimir Putin a sugerat că Moscova s-ar putea gândi să folosească ceea ce el a descris ca fiind conceptul american de atac preventiv.
„Vorbind despre o lovitură de dezarmare, poate că merită să ne gândim să adoptăm ideile dezvoltate de omologii noștri americani, ideile lor de a-și asigura securitatea”.
