Mănăstirea Voroneț, cunoscută nu doar pentru istoria sa bogată și arhitectura impresionantă, dar și pentru miracolele despre care pelerinii vorbesc. Acest loc sfânt, situat în județul Suceava, atrage zilnic numeroși vizitatori din toată țara, unii în căutare de liniște și răspunsuri la problemele vieții, alții pur și simplu veniți pentru a admira peisajele încântătoare și picturile unice ale mănăstirii.
Dorințele oamenilor se împlinesc la Mănăstirea Voroneț
Mănăstirea Voroneț este un loc de pelerinaj important, întrucât atrage credincioși care vin cu credința că rugăciunile lor vor fi ascultate. De-a lungul anilor, mulți pelerini au povestit despre miracole petrecute după vizitele lor la acest loc sfânt. Fie că este vorba despre vindecări fizice, împlinirea unor dorințe sau liniștea sufletească găsită aici, mărturiile despre puterea spirituală a mănăstirii sunt numeroase.
Pe lângă importanța sa religioasă, Mănăstirea Voroneț atrage și turiști datorită peisajului său pitoresc și arhitecturii unice.
Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este una dintre cele mai cunoscute și apreciate mănăstiri din România, în parte datorită moștenirii culturale și istorice lăsate de domnitorul Ștefan cel Mare.
Voievodul a ordonat construcția bisericii în anul 1488, într-un timp record de doar trei luni și trei săptămâni.
Citește și: Gheorghe Zamfir si iubita, surprinsi impreuna la Manastirea Voronet VIDEO
Ștefan cel Mare este cunoscut pentru numeroasele biserici și mănăstiri pe care le-a ridicat, însă Voronețul se distinge printr-o calitate artistică deosebită, mai ales prin faimosul său „albastru de Voroneț”, o culoare unică ce atrage privirile și astăzi.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Care este legenda din spatele Mănăstirii Voroneț
Pe lângă rolul lui Ștefan cel Mare, Mănăstirea Voroneț își leagă istoria de figura Părintelui Daniil, un pustnic și mărturisitor cunoscut, care a trăit în acea perioadă.
De-a lungul timpului, prezența lui a inspirat o întreagă generație de călugări și credincioși, iar legătura sa cu Ștefan cel Mare a contribuit la consolidarea importanței Mănăstirii Voroneț în istoria spirituală a regiunii. Mănăstirea a devenit astfel un loc de refugiu și rugăciune, unde oamenii vin nu doar pentru a admira arta, ci și pentru a căuta răspunsuri la dilemele lor sufletești.
„Iară Ştefan-Vodă, mergând de la cetatea Neamţului în sus pre Moldova, au mărsu pe la Voroneţ, unde trăia un părinte sihastru, pre nume Daniil.
Şi bătând Ştefan-Vodă în uşa sihastrului să-i descuie, au răspuns sihastrul să aştepte Ştefan-Vodă afară până ce şi-a istovi ruga. Şi după ce şi-au istovit ruga, l-au chemat în chilie pre Ştefan-Vodă. Şi s-au spovedit Ştefan-Vodă la dânsul.
Şi au întrebat Ştefan-Vodă pre sihastru ce va face, că nu poate să se mai bată cu turcii; închina-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul a zis să nu o închine, că războiul este al lui, numa, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghie, să fie hramul bisericii”, este legenda „originii” Sfintei Mănăstiri Voroneț, relatată de cronicarul Ion Neculce, citat de manastireavoronet.ro.
