Oriunde te uiti vezi saci plini cu cartofi, ardei, rosii, castraveti. Taranul roman nu are loc sa intre in piata, sa vanda la taraba. Se opreste aici si isi da marfa muncita cu sudoare.
Tranzactiile se fac si la mana a doua, ba chiar la a treia mana. Unii cumpara marfa de la poarta taranului si vin sa o vanda en gros! Si ei scot profituri bunicele.
Si uite asa taranul roman, care speteste din zori si pana in noapte, se vede nevoit sa se multumeasca cu putin, cu foarte putin! In comuna Baleni fiecare taran are macar un solar. De acolo mananca si de acolo isi asigura traiul cel de toate zilele.
Tanarul face agricultura de cand se stie. La 10 ani isi ajuta deja parintii. De atunci si pana acum s-a obisnuit cu gandul ca munca sa nu va fi platita niciodata la adevarata ei valoare.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Vecinul lui de tarla,
nea Ion, se uita la cultura de morcovi pe care se tot chinuie sa-i vanda. Nici macar un leu pe kilogram n-a obtinut!
Am vazut pretul de la en-gros, pretul de la poarta taranului, haideti sa aflam pretul pe care il platim la taraba! Poate nu va vine sa credeti, dar de la en gros pana la piata pretul la varza creste de, atentie, 3 ori!
Cele mai profitabile pentru pietari in aceasta perioada sunt rosiile! Daca taranul le da cu 50 de bani kilogramul, pe taraba ajung sa coste si 2
lei 50!
Cine pierde in toata aceasta afacere? Evident, taranul roman care n-are acces la taraba si noi, cei care imbogatim intermediarii!
