Motivul pentru care PNL a renunțat la creșterea de 15% a pensiilor. Adrian Câciu a explicat decizia Coaliției privind majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023

Potrivit digi24.ro, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că legea bugetului pe 2023 va pleca de la Guvern către Parlament în 9 decembrie.

Care este motivul pentru care PNL a renunțat la creșterea de 15% a pensiilor

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a vorbit despre decizia majorării pensiilor cu 12,5%, luată de către Coaliția de guvernare, și despre modul în care au fost convinși să ia această decizie. Astfel că, acesta a declarat că: “Nu cred că e vorba de o discuție de a convinge. E vorba de a pune cifrele pe masă și a discuta structural, pe de-o parte, despre ceea ce înseamnă eforturile bugetare și angajamentele pe care și România le are. Suntem, totuși, singura țară în procedură de deficit excesiv. Capacitatea statului de a încasa venituri și modul în care economia va rambursa venituri către bugetul asigurărilor de stat, pe de-o parte, și nevoia de a sprijini cetățenii care până la urmă suferă diferit sau inflația impactează diferite categorii de cetățeni în funcție de veniturile pe

care le au și de nevoile pe care le-au în mod individual sau pe gospodărie. Am preferat totuși în acestă perioadă să nu ies foarte mult. Am spus, nu mi-a plăcut. Din punctul meu de vedere cel mai important pentru România este să aibă stabilitate și politică și guvernamentală, iar dacă sunt opinii divergente ar trebui să se prezinte mai puțin în spațiul public și să se vină la masa discuțiilor cu argumente, contraargumente, pentru că până la urmă pe toți cred că ne interesează binele cetățenilor.”

Citește și: Ce se va întâmpla cu pensiile românilor din 2023. Marcel Ciolacu anunță când va fi luată decizia privind majorările de la 1 ianuarie

Deficitul fondului de pensie este de 11,9 miliarde de lei

Întrebat despre deficitul la fondul de pensii, Adrian Câciu a precizat că: “E 11,9 miliarde de lei. Acești 11,9 miliarde de lei înseamnă bani pe care îi iei din bugetul de stat.

Problema care se pune: noi suntem într-o procedură de deficit excesiv, iar recomandarea de țară este să reducem ponderea cheltuielilor permanente, raportat la buget sau raportat la PIB. Deci trebuie să ai o restructurare în timp a acestor cheltuieli permanente, astfel încât sa ai o conduită fiscal-bugetară sustenabilă, în termenii Comisiei Europene, dar și ai unui buget construit pe temei sănătos, pe fundații sănătoase. Acel 12,1 miliarde până la urmă reprezenta un impact neutru. Dacă crești cu 12,1 miliarde, dacă crești punctul de pensie astfel încât anvelopa să crească cu 12,1 miliarde fără să faci un alt efort bugetar. Este o finanțare naturală. Vine din contribuții și plătesc pensii. Noi trebuie să avem grijă de acest deficit. Trebuie să ne înțelegem. Până la urmă și modul în care e finanțat sistemul de pensii este pe principiul solidarității și al contributivității, dar principiul solidarității între generații. Poți să rezolvi o problemă acum, dar să nu faci mai rău pentru viitor. Adică, dacă tu crești deficitele, cineva va trebui să plătească acele datorii și deficite. Și asta înseamnă că tot generația căreia tu i-ai cerut să plătească contribuția acum pentru a plăti pensiile în plată. Este o chestiune de echilibru, care dincolo de emoție trebuie privită totuși și în modul ei structural. Evident, asta nu înseamnă că nu trebuie să ajuți persoanele vulnerabile. Guvernul acesta a făcut acest lucru tot timpul anului 2022. Totalul anvelopei pe care noi am folosit-o la a sprijini economia și cetățenii este de aproape 6% din PIB; este cea mai mare din Uniunea Europeană. Și aici, în afară de ”Sprijin pentru România” pun si măsurile pentru compensarea facturilor la energie, pachetul social cu care s-a venit la început, măsurile de investiții pe partea de stimuli pentru economia privată. Practic, conduita a fost de a ajuta spre dezvoltare, dar a și compensa costurile inflației. O inflație care până la urmă poate fi considerată istorică. Omenirea nu s-a mai confruntat cu acest tip de inflație. Unii de 70 de ani, alții de 80 de ani, la noi în România de vreo 20 de ani.”

Salariul minim brut va ajunge la 3. 000 de lei

Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a declarat că salariul minim "cu siguranță" va fi 3.000 de lei, cu câteva ore înainte de Consiliul Național Tripartit programat pentru joi, 24 noiembrie. Acesta susține că reîntoarcerea la sistemul în care contribuțiile erau plătite pe de o parte de angajat, pe de altă parte de angajator nu se ia discreționar, fără dezbateri cu partenerii, dar nici nu e "o măsură care să fie respinsă".

Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi

Citește și: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei

Câciu a vorbit şi despre propunerea ca salariul minim în domeniul construcțiilor să crească la 4.000 de lei, arătând, în acest context, că o creștere a valorii salariului în acest sector economic ar duce la o echilibrare a bugetului asigurărilor de stat.

„A apărut propunerea ca salariul minim pe construcții să crească la 4.000 de lei. Asta aduce un plus de contribuții care îmi acoperă acel 12,5% astfel încât să fie neutru impactul, deci venituri versus cheltuieli, pe bugetul asigurărilor de stat", a mai declarat acesta.

Citește și: Salariul minim crește la 3.000 de lei, din ianuarie 2023. Peste un milion de salariați câștigă în prezent minimul pe economie

Ce se va întâmpla cu punctul de amendă din 2023

Legat de punctul de amendă, Ministrul Finanțelor, a precizat că va rămâne la fel ca în 2022.

Conform OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021, punctul de amendă a fost înghețat la nivelul de 145 de lei.