Anul 2022 a adus diferite modificări din punct de vedere al mai multor domenii de interes printre care se numără cel fiscal, profesional sau educațional. Pe lângă toate acestea, Ministerul de Afaceri propune prin intermediul unui nou proiect de ordonanță implementarea unor noi schimbări privind cărțile de identitate a tuturor persoanelor din România. Iată care sunt cele mai importante astfel de modificări enunțate în noul proiect:
Amprenta devine obligatorie pe cărțile de identitate
Conform Ordonanței de Urgență nr. 97/2005, care prevede metodele de eliberarea a actelor de identitate și modalitatea de strângere a datelor aferente evidenței populației, persoanele cu cetățenie română pot alege care sunt informațiile ce pot fi regăsite pe cartea de identitate a fiecăruia. Astfel, în primă instanță, buletinul electronic trebuie să includă obligatoriu informații despre nume, prenume, sex, cetățenie, data nașterii, codul numeric personal, adresa de domiciliu, fotografia și semnătura proprietarului.
Cu toate acestea, noul proiect al Ministerului de Afaceri prevede o modificare importantă conform căreia prezența celor două amprente devine obligatorie pe orice carte de identitate electronică eliberată unui cetățean român.
Singurele persoane exceptate de această modificare sunt cele cărora le lipsesc aceste două degete, prelevarea amprentelor fiind astfel imposibilă: „ Cartea electronică de identitate se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare atunci când prelevarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată ”.Citeste si: Cum va arăta noua carte de identitate electronică? Buletinul va suferi modificări majore
Buletine electronice pentru minorii de 12 ani
O altă modificare vizată de noul proiect MAI presupune faptul că noile buletine electronice vor putea fi eliberate și pentru minorii care nu au împlinit încă 14 ani, dar care au depășit deja vârsta de 12 ani. Aceste persoane vor fi de asemenea supuse implementării obligativității prezenței celor două amprente pe buletinele electronice, exceptați fiind doar minorii care nu pot să-și înscrie amprentele din motive evidente.
- Personale sub vârsta de 14 ani – valabilitate de 3 ani;
- Personale cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani – valabilitate de 5 ani;
- Personalele cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani – valabilitate de 10 ani;
- Persoanele care depășesc vârsta de 70 de ani – valabilitate nelimitată.
Limita numărului de persoane domiciliate la aceeași adresă
O altă modificare prevăzută în noul proiect de ordonanță presupune impunerea unei limite de persoane înscrise la aceeași locuință. Astfel, numărul maxim de cetățeni care pot avea aceeași adresă de domiciliu nu trebuie să depășească limita de 10 persoane, exceptați fiind membrii familiei extinse a proprietarului locuinței. Noul proiect prevede și implementarea unor verificări pe teren a acestor persoane, cu scopul de a stabili dacă toți cetățenii domiciliați la această adresă locuiesc în realitate la locația menționată în actul de identitate.
Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta
Scopul acestei modificări este stoparea procesului des întâlnit prin care anumite persoane au un domiciliu înscris pe cartea de identitate, diferit de locația din realitate. În prezent, în cazul în care o persoană a primit recent cetățenie română, aceasta poate solicita eliberarea unui buletin prin simpla prezentare a unei declarații scrise a proprietarului locuinței.
Citeste si: Informație de ultimă oră! Cum arată și cât costă noul buletin electronic emis în România
Un motiv pentru care înscrierea la o adresă fictivă reprezintă un procedeu foarte des întâlnit în România este reprezentat de impactul electoral. În acest sens, este dovedit faptul că în timpul campaniilor pentru alegerile locale au existat numeroase cazuri în care au fost eliberate acte de identitate cu domicilii fictive, cu scopul ca anumite persoane care nu locuiesc în localitatea respectivă, dar care sunt înscrise la această adresă pe buletin, să poată veni să voteze la alegerile dintr-un anumit municipiu.
„Actele de identitate se eliberează persoanelor în cauză, avându-se în vedere faptul că prevederile legale în vigoare, pe de-o parte, nu dau dreptul personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor să refuze eliberarea unui act de identitate dacă cererea este însoţită de toate documentele prevăzute de legislaţia specifică iar, pe de altă parte, nu prevăd restricţii privind numărul de persoane ce-şi pot stabili domiciliul la o adresă, sau cu privire la durata de locuire a unei persoane la o anumită adresă”, se notează în proiectul de lege.
Un motiv pentru care înscrierea la o adresă fictivă reprezintă un procedeu foarte des întâlnit în România este reprezentat de impactul electoral. În acest sens, este dovedit faptul că în timpul campaniilor pentru alegerile locale au existat numeroase cazuri în care au fost eliberate acte de identitate cu domicilii fictive, cu scopul ca anumite persoane care nu locuiesc în localitatea respectivă, dar care sunt înscrise la această adresă pe buletin, să poată veni să voteze la alegerile dintr-un anumit municipiu.
„În mod repetat, aceştia au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, în legătură cu primirea în spaţiu a unor persoane, urmărind, cu intenţie, atât realizarea unor foloase materiale pentru sine, cât şi obţinerea unor acte de identitate pentru alte persoane, în care este înscris un domiciliu aparent real, al acestora ”, se arată în document.
Sursă: fanatik.ro
