Moldova: Negocierile cu UE și propaganda rusă

Parlamentul UE a aprobat accelerarea negocierilor de candidatură pentru Moldova. Grupurile pro-ruse încearcă să împiedice acest lucru, plasând chiar și anunțuri de propagandă pe paginile publicațiilor de știri.
Miercuri (19 aprilie 2023), Parlamentul European de la Strasbourg a cerut începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova înainte de sfârșitul anului- cu condiția ca țara să îndeplinească cerințele necesare. Parlamentarii au descris aderarea Republicii Moldova ca fiind o investiție geostrategică, care ar contribui la o UE puternică și unită.

De fapt, UE a promis atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei, care se află în prezent sub atacul Rusiei, statutul de candidați la aderare cu mai bine de un an în urmă, în iunie 2022.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, guvernul pro-occidental al Republicii Moldova de la Chișinău a acuzat în mod repetat atât Moscova, cât și forțele pro-ruse din Moldova că încearcă în mod activ să destabilizeze țara. Cel mai recent atac a vizat, printre altele, conținutul online în limba omană.

Posturile de știri, obligate să blocheze bannerele publicitare

La începutul acestei săptămâni, o mulțime de pagini de presă românești au publicat un articol de fond despre recentele încercări rusești de destabilizare a Republicii Moldova. Însă utilizatorii din Republica Moldova- unde limba română este limba oficială- au văzut articolul împreună cu un banner publicitar care îi chema pe cititori în capitală pe 7 mai, pentru un protest pentru "răsturnarea hoților de la guvernare".

Linkul URL conducea la o pagină de Facebook aparținând Partidului Sor, partid de opoziție pro-rus. Bannerul, care a fost difuzat prin intermediul Google Ads, a fost văzut pe mai multe site-uri web moldovenești pe parcursul mai multor zile.
Apelul propagandistic pentru ca țara să fie "salvată de hoți", a venit din partea unui grup de oligarhi politici condus de Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare și și-a văzut activele de aproximativ 2,5 milioane de euro (2,75 milioane de dolari) confiscate de autorități săptămâna trecută.
Oligarhul fugar- se presupune că se află în Israel- fusese găsit vinovat de fraudă pe scară largă și spălare de bani. Șor a fost principala figură din spatele scandalului de fraudă bancară de 1 miliard de dolari din 2014 din Moldova. Escrocheria sa a implicat trei bănci- el era președintele consiliului de administrație al uneia dintre ele- care au sifonat fonduri către companii fantomă din Marea Britanie și Hong Kong și apoi au redepozitat banii în conturi mascate sub nume false în Letonia.
Șor, care are atât cetățenie moldovenească, cât și israeliană, a fugit din țară în iunie 2019- exact în același timp cu un alt oligarh, Vladimir Plahotniuc. Cândva cel mai bogat om din Moldova, Plahotniuc a reușit să folosească Partidul său Democrat pentru a acapara cea mai mare parte a statului datorită unei rețele de corupție de mare anvergură care a ținut țara în mrejele sale timp de ani de zile.
Atât pe numele lui Șor, cât și pe cel al lui Plahotniuc există mandate internaționale de arestare în curs de executare, iar ambii figurează pe listele de sancțiuni ale SUA și Marii Britanii. De asemenea, UE ia în considerare sancțiuni împotriva oligarhilor fugari, în timp ce blocul comunitar investighează legăturile cu posibilele încercări ale Rusiei de a destabiliza Moldova.
Moscova și Partidul Șor au intensificat atacurile împotriva guvernului pro-occidental de la Chișinău de când Rusia și-a început războiul de agresiune în urmă cu peste un an. Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, și omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, au avertizat în repetate rânduri că Moldova va fi următoarea țintă a Rusiei, după Ucraina.
Până în prezent, Rusia a reacționat la fiecare dintre pașii Chișinăului spre integrarea în UE prin amenințări, propagandă, minciuni și isterie. La rândul său, Partidul Șor a devenit din ce în ce mai zgomotos pe măsură ce procesul masiv de corupție se apropie de final și influența oligarhilor fugari asupra sistemului judiciar moldovean se estompează.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Găgăuzia- o fereastră larg deschisă pentru Kremlin

Regiunea autonomă Găgăuzia este considerată a fi un "butoi cu pulbere", gata să explodeze în interiorul Moldovei ori de câte ori Kremlinul va da ordinul. Mișcarea separatistă care a rupt în două Republica Moldova la începutul anilor '90 și-a avut început aici.
Pentru a bloca unificarea Republicii Moldova cu România, Republica Autonomă Găgăuzia a fost proclamată ilegal la Comrat, la 17 august 1990, în ceea ce era încă Uniunea Sovietică. Au urmat ciocniri între puterile constituționale și cele din Republica Autonomă Găgăuzia. Conflictul a durat până în 1994, când parlamentul de la Chișinău a acordat regiunii un statut special. Printre aspectele acoperite de lege- stabilirea a trei limbi oficiale în regiune: găgăuză, română și rusă.
Deși nu este o regiune separatistă precum Transnistria, aceasta are propriul guvernator, parlament și executiv. Nu transferă veniturile din impozitele sau taxele locale către guvernul central, însă primește bani de la Chișinău, ca orice altă regiune din țară.

Citește și: Un înalt diplomat al UE solicită patrule navale în strâmtoarea Taiwan

Citește și: Rusia își bombardează din greșeală propriul oraș

Citește și: Premierul din Republica Moldova a demisionat!