Moșii de iarnă 2023 sau Sâmbăta Morților pică pe data de 18 februarie 2023, potrivit calendarului creștin ortodox. Zi dedicată pomenirii moșilor și strămoșilor, sărbătoarea Moșilor de Iarnă nu are dată fixă, ci depinde de data Paștelui. Ce semnificație are această sărbătoare și ce e bine să împarți de Sâmbăta Morților? Datini, tradiții și obiceiuri românești în ziua Moșilor de iarnă.
Citește și: Moșii de iarnă: Ce trebuie să includă pachetele pe care le dai de pomană?
Moșii de iarnă 2023. Ce semnificație are Sâmbăta Morților
Moșii de Iarnă 2023, sărbătoare dedicată pomenirii morților, pică anul acesta pe data de 18 februarie.
„Moșii” reprezintă neamul din care ne tragem, strămoșii cei mai îndepărtați, toți cei dragi ai noștri. Ne rugăm pentru aceștia așa cum ne îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu
În ziua de pomenire a morților, preoții oficiază Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniţi cei adormiţi, fapt pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numeşte „folositor şi plăcut lui Dumnezeu”, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spunea în privinţa aceasta:
„Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiţi, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta.
Citește și: Sâmbăta Morților 2023: Vechiul obicei românesc care aduce noroc și spor în casă, în ziua Moșilor de Iarnă
Moșii de iarnă 2023. Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morților
Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă toți credincioșii de Moșii de Iarnă 2023, dar și în toate sâmbetele de pomenire a morților este să meargă la Biserică, la Sfânta Liturghie și să ofere ceva de pomană pentru sufletele celor adormiți.
Datul de pomană în Sâmbăta morților este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
De Moșii de Iarnă, creștinii duc la biserică, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colaci, o sticlă cu vin, dar și pachete cu alimente.
Această zi de pomenire a morților mai este cunoscută și ca Moșii de piftii sau Sâmbăta piftiilor, de aceea credincioșii pun în pachetele pe care le dau de pomană de Moșii de iarnă și piftie care este pusă în vase noi de lut.
Colacul are o semnificație aparte în tradiția populară și se întâlnește la cele mai importante momente din viața creștinilor: botez, nuntă și înmormântare. Prin formă, colacul sugerează infinitul și nemurirea, iar prin compoziție, respectiv făina de grâu din care este frământat și sarea, este simbol al nemuririi pentru că așa cum grâul ca să încolțească și să crească se pune în pământ, tot așa și trupul omului se îngroapă în pământ ca după aceea să învie. Dacă la nuntă și botez colacul este semn de bucurie, la înmormântare colacul semnifică trecerea omului prin viață, închiderea ciclului vieții și un pod de trecere către o lume nouă, lumea de dincolo.
Când pică Moșii de primăvară 2023
După Moșii de iarnă 2023, Moșii de Primăvară marchează debutul primăverii în credința populară și este un prilej de pomenire a sufletelor celor adormiți.
Moșii de Primăvară 2023 sau sărbătoarea celor 40 de mucenici din Sevastia este o sărbătoare cu dată fixă, care nu ține cont de ziua săptămânii. Potrivit calendarului ortodox, în fiecare an, la data de 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe cei 40 de mucenici. În tradiția populară, această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de Moșii de Primăvară. Data de 9 martie încheie zilele capricioase ale „babelor” și marchează începutul primăverii.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională romanească, Mucenicii sau Moșii de Primăvară. În credința populară, ziua mucenicilor încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.
De aceea, pe data de 9 martie se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece ca să iasă căldură și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc, scrie crestinortodox.ro .