Moșii de iarnă 2024 pică în sâmbăta dinantea Duminicii Lăsatului Sec de Carne. Obiceiuri, tradiții și superstiții

Această practică  are la bază grijile pentru cei care au părăsit această lume neașteptați și, în unele cazuri, fără a avea posibilitatea de a-și mărturisi sau împărtăși păcatele.

Citește și: Când sunt Moșii de Iarnă 2024: Ce este bine să dai de pomană în această zi

Tradiții de Moșii de iarnă 2024

În anul 2024, conform tradiției, Moșii de Iarnă sunt sărbătoriți în mod solemn în ziua de sâmbătă, pe 9 martie.

În continuare, în data de 10 martie, aduce cu sine evenimentul marcant al Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatului Secului de Carne, marcând astfel intrarea în Postul Paștelui.

Această perioadă este deosebit de semnificativă, deoarece Moșii de Iarnă simbolizează debutul celor 7 sâmbete ale morților, o tradiție care atinge apogeul în Săptămâna Mare. Această sărbătoare deosebit de importantă în calendarul creștin-ortodox este marcată cu fast și solemnitate, aducând în prim-plan aspecte fundamentale ale credinței și conștiinței spirituale.

Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților

În conformitate cu obiceiurile tradiționale transmise din generație în generație, în ziua de Sâmbătă a Morților, toate lăcașurile de cult din România dedică momente speciale pentru a aduce aminte de cei care au trecut la cele veșnice și nu au avut parte de slujbele liturgice obișnuite în cadrul înmormântării lor.

Un aspect deosebit de semnificativ al acestei zile este reprezentat de practica datului de pomană, care se bucură de o importanță deosebită în cadrul acestui eveniment, constituind unul dintre cele mai esențiale și tradiționale gesturi asociate

cu Sâmbăta Morților.

Astfel, credincioșii aduc la lăcașurile de cult diverse ofrande, precum colivă, colac, sticlă cu vin, și pachete conținând plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere și alte fructe, în funcție de posibilitățile fiecăruia, pentru a fi binecuvântate și slujite de către preoți.

Există o tradiție conform căreia orice rămâne neconsumat în Sâmbăta Morților trebuie să fie aruncat și nu păstrat pentru ziua următoare, adică Duminica Lăsatului Secului de Carne.

Se spune că nerespectarea acestei obiceiuri ar putea atrage iarna asupra celor care nu o respectă, trimițând valuri de nămeți, conform credințelor tradiționale.

O altă tradiție binecunoscută asociată cu Sâmbăta Morților constă în consumul și oferirea de pomană a piftiei și a altor preparate reci. În unele regiuni ale țării, Moșii de Iarnă sunt recunoscuți și sub numele de Moșii de Piftii, subliniind astfel legătura strânsă cu această delicioasă specialitate culinară.

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

În Transilvania, obiceiul de a oferi pomană în această zi include nu doar bucatele obișnuite, ci și mâncăruri preferate de persoana defunctă, împreună cu un desert specific numit "pupi," un chec de mere.

Această practică adaugă o notă personalizată și afectuoasă în cadrul momentului dedicat comemorării celor adormiți.

În regiunea Muntenia, în cadrul tradiției Sâmbetei Morților, pe lângă colivă, se obișnuiește să se adauge și un bănuț, care este oferit celui mai sărac, cu intenția de a aduce prosperitate atât celui care primește bunătatea, cât și celui care o oferă.

În Banat, înainte de a merge la biserică în această zi specială, femeile adoptă obiceiul de a se deplasa la cimitir pentru a tămâia mormintele celor decedați.

Citește și: Pe cine și la ce ajută Sf. Haralambie, sărbătorit pe 10 februarie 2024. Rugăciunea pe care toți credincioșii trebuie să o rostească

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”