Mosii de vara. Cele mai vechi si frumoase obiceiuri din sambata dinaintea Rusaliilor

Sambata este o sarbatoare draga romanilor, Mosii de vara, ziua in care se pomenesc cei dragi care nu mai sunt printre noi.

Obiceiurile si traditiile din sambata dinaintea Rusaliilor sunt numeroase, iar credinciosii pregatesc pomana pe care sa o imparta pentru sufletul celor plecati la Domnul.

Se dau de pomană neapărat, pe lângă bucatele și colacii obișnuiți, vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă.

Înainte se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor.

Pentru ca aceasta reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi în unele zone.

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

După obicei, de sufletul morților, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, creștinii duc la biserică colivă, orez cu cireșe și colaci.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii.

Pe vremuri, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.

Ce se spune în popor despre ziua Moșilor de vară

• Moșii se zice că au fost nouă uncheși bătrâni, care, pe unde mergeau, numai bine și minuni făceau.
• În aceste zile se deșteaptă toți morții și se duc pe Valea cu Dor. Acolo găsesc tot ce li s-a dat de pomană în cursului anului. Cine nu găsește nimic ia țărână în poală și se întoarce mâhnit. Oalele se împart pentru ca cei morți să aibă cu ce bea apă pe lumea cealaltă.

În zilele de Moși se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că se întorc colacii de la morți îndărăt. Acum nu se dau lăturile afară, că bieții morți stau cu gurile căscate în această zi, așteptând colaci, și lăturile le dau în gura lor. Nu se mătură, că se dă praf în ochii morților, care stau după ușă, până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, își iau zborul către cer.
• Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei și s-o dai de pomană săracilor ori s-o mănânci în casă.
• Ca să fii ferit de boli „din apucate“ și ca să le meargă bine zarzavaturilor din grădină se fac colaci și se dau, cu lapte, de pomană pentru morți.
• La Moșii de Cireșe (cum se mai numesc Moșii de vară) se așază masa, pe care se pun grămezi de cireșe, flori și colăcei, apoi se împart la oameni și copii ce sunt chemați înadins. Ca cineva să împartă trebuie ca mai întâi să nu fi gustat cireșe până în momentul acela.
• În această zi gospodinele fac bucate bune cu carne de miel, plăcinte și dau de pomană în blide noi, linguri noi și vase noi. Părinții dau pomană la fii și nepoți, nașii finilor, cumetrilor, rudele și prietenii unii altora.
• Moșii de Vară se țin ca să nu îmbătrânești repede.
• Dacă va ploua în ziua de Moși de Vară, va fi anul mănos.