Potrivit unei teorii populare, în Evul Mediu, ciocnitul paharelor avea un scop pragmatic și vital: protejarea împotriva otrăvirii.
Ciocnitul paharelor, un gest practicat de dinaintea Evului Mediu
Se credea că acest gest permitea vinului din paharele participanților să se amestece ușor, ceea ce îi făcea să creadă că băutura nu era otrăvită.
Astfel, gazda demonstra în mod simbolic onestitatea, oferindu-se să bea prima și invitând oaspeții să ciocnească paharele înainte de a consuma băutura. Acest gest simboliza, așadar, nu doar bunăvoința, ci și siguranța și încrederea între participanți. Clinchetul paharelor devenise cu timpul o manifestare a adevărului, sănătății și bunei intenții.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Cu toate acestea, cercetările istorice sugerează că această ipoteză, deși interesantă, nu este complet adevărată. De fapt, ciocnitul paharelor datează din vremuri mult mai îndepărtate decât Evul Mediu. Scrierile lui Platon, din perioada Greciei Antice, menționează acest obicei cu aproape 400 de ani înainte de Hristos, sugerând că scopul inițial al ciocnirii paharelor avea o semnificație ritualică și spirituală, nu una de protecție împotriva otrăvirii.
Astfel, deși teoriile medievale aduc o notă dramatică și captivantă în interpretarea acestui gest social, istoria reală a ciocnitului paharelor pare să fie mai veche și mai profundă, legată de tradițiile culturale ale comuniunii și celebrării vieții.
Dacă oaspetele avea încredere, ciocnea paharul cu gazda înainte ca aceasta să deguste. Din acest motiv, clinchet al paharelor a devenit cu timpul un simbol al onestității, adevărului și sănătății, scrie lovendal.ro.
