Am vrut si noi sa aflam secretul vestitei branze. Am intrat in grota de fermentare, unde am descoperit o intreaga industrie. Primul care ajunge aici e laptele de vaca. Bun, gros, de un alb imaculat. Abia dupa ce e testat in laborator intra la procesat.
Aici, intre peretii de roca naturala, temperatura nu trece de 14 grade.
In prima faza, mucegaiul e alb, ca apoi sa capete o culoare rosie. Dupa cateva zile, in care sunt intoarse cand pe-o parte, cand pe alta, dreptunghiurile de branza se curata de mucegai si se imbraca intr-un praf alb, de amidon.
Se impacheteaza in hartie si se pun intr-o cutie asemnatoare uneia din lemn de brad.
Faimoasa branza, ce capata culoarea galbuie a untului gras, este cremoasa in interior. Dupa ce musti din ea cu pofta nu ai cum sa ii uiti gustul. E inconfundabil, neobisnuit, fiind usor picant.
E si mai buna, dar si mai scumpa decat telemeaua. Totusi, e mai ieftina decat surorile ei din alte tari. De exemplu, daca in magazine platiti pentru o felie de branza frantuzeasca in jur de 12 lei, pentru cea cu mucegai, romaneasca, va costa 21 de lei, dar kilogramul!