Capitalele UE se străduiesc să respecte standardele europene de calitate a aerului și se împotrivesc stabilirii unor norme mai stricte. Tot mai multe persoane mor din cauza aerului toxic în Europa, în ciuda eforturilor UE de a reduce poluarea.
Poluarea aerului a ucis mai mulți oameni în 2021 decât în 2020 și rămâne principalul risc de mediu pentru sănătatea oamenilor, potrivit unei noi analize a datelor publicate vineri de Agenția Europeană de Mediu (AEM).
Planul de actiune
În pofida creșterii recente a numărului de decese, UE rămâne pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele stabilite în Planul de acțiune "Zero poluare", care face parte din "Green Deal", a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, șeful AEM. Planul de acțiune angajează UE să reducă decesele asociate cu poluarea cu particule fine (PM2,5) cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.
Cu toate acestea, Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al AEM, a avertizat că "dacă dorim să ne îndeplinim ambițiile planului de acțiune "Poluare zero", care prevede că până în 2050 nu ar trebui să avem niciun impact semnificativ al poluării asupra sănătății, va trebui să ne intensificăm eforturile pentru a îndeplini această ambiție". Ea speră să vadă "o consolidare a standardelor existente în legislația UE".
În UE, 253 000 de persoane au murit prematur din cauza poluării cu particule fine în 2021- cu 15 000 de persoane mai mult decât în 2020. Raportul a adăugat că 52.000 de persoane au murit din cauza expunerii la poluarea cu oxizi de azot și 22.000 de decese au fost atribuite expunerii pe termen scurt la ozon în 2021- adică cu 5.000 de decese mai mult decât în 2020.
Impactul
Dar impactul poluării aerului asupra sănătății merge dincolo de decesele direct atribuibile, se arată în raport, deoarece poluanții joacă, de asemenea, un rol în bolile care reduc calitatea vieții oamenilor, cum ar fi astmul și diabetul.
În general, între 2005 și 2021, numărul deceselor legate de poluarea cu PM2,5 a scăzut cu 41%, se arată în raport. Aceasta este o "veste bună" și arată că "politica aerului curat funcționează", a declarat comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevičius. "Dar trebuie să facem și mai bine și să reducem și mai mult nivelul de poluare", a adăugat el.
97% din populația urbană din UE a fost expusă la o poluare cu particule fine peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății în 2021. Ylä-Mononen a subliniat că inegalitățile regionale persistă în cadrul blocului, ceea ce înseamnă că regiunile mai sărace suferă de niveluri mai ridicate de poluare a aerului- și nu există "nicio dovadă" că acest decalaj se va reduce, a spus ea.
Noile date vin în contextul în care UE își revizuiește normele obligatorii privind calitatea aerului pentru a încerca să le alinieze mai strâns la orientările mai stricte ale OMS. Însă stabilirea unor obiective mai stricte în materie de poluare a aerului se dovedește a fi dificilă atât în Parlamentul European, cât și în Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de guverne.
În septembrie, în ciuda opoziției grupurilor politice conservatoare, Parlamentul a cerut alinierea limitelor de poluare a aerului din UE la standardele OMS până în 2035, în loc de 2050, așa cum a propus inițial Comisia Europeană.
Cu toate acestea, capitalele UE nu doresc să stabilească un angajament obligatoriu pentru alinierea la recomandările OMS și au propus, în schimb, ca UE să dezvolte "o perspectivă de aliniere... până în anul 2050". De asemenea, au sugerat să acorde țărilor UE un termen până în 2040 pentru a atinge obiectivele, atunci când acestea au dificultăți deosebit de mari în a respecta limitele mai stricte.
Parlamentul și Consiliul urmează să înceapă negocierile interinstituționale pe acest dosar în următoarele săptămâni.
Citește și: O nouă lovitură pentru Îlgaz
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Citește și: "Momentul adevărului" pentru industria petrolieră- Ce urmeaza?
Citește și: Evoluția economică a României în perioada postcomunistă