Părinții, originari din România, au vorbit pentru Libertatea despre circumstanțele ce i-au adus în această situație dificilă și eforturile neîncetate de a-și readuce fetele acasă. Totul ar fi pornit din cauza uneia dintre fete, după ce a spus că sunt victime ale violenței în familie.
Părinții au fost acuzați de violență de una dintre fiice
Familia Samson s-a stabilit în Hässleholm, Suedia, în 2016, pe când aveau cei doi copii, pe Sara, în vârstă de 11 ani și pe Tiana, 10 ani.
De-a lungul anilor, familia s-a mărit cu încă patru copii: Amos, Maria, Eden și Teodora. Părinții povestesc că s-au adaptat bine în Suedia, integrându-se într-o comunitate de români, creștini penticostali, unde copiii nu au simțit lipsa limbii și a obiceiurilor românești.
„Ne-am adaptat foarte bine. Avem o locuință, avem locuri de muncă. Eu lucrez ca manager de vânzări, soția este asistent medical”, spune Daniel, potrivit Libertatea.
„Am parcurs școala de limbă suedeză pentru străini, apoi am lucrat în domeniul medical în diverse servicii, de la îngrijire la domiciliu a persoanelor în vârstă. Mi-a plăcut ce fac, am simțit că sunt respectată și, la rândul meu, am respectat toate normele lor și toate cerințele”, își completează Bianca soțul.
Liniștea familiei a fost însă tulburată în decembrie 2022, când o cerere de la fiica lor cea mare, Sara, a declanșat un lanț de evenimente neprevăzute. Sara a insistat să primească un smartphone și o trusă de machiaj, iar după refuzul părinților, ea i-a amenințat că va merge la serviciile sociale să declare că este supusă violenței.
În ciuda amenințărilor, Daniel a crezut că situația se va clarifica la școală.„În ce privește telefonul, i-am explicat că are acces la telefonul nostru, că are acces la laptop, dar cu supraveghere. Am observat la ce se uitau colegele ei pe internet. Sunt tot felul de lucruri care nu sunt potrivite cu vârsta lor și i-am spus că noi vrem să o ferim de aceste lucruri.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
În data de 2 decembrie 2022, asistenții sociali au intervenit și au luat-o pe Sara și pe Tiana de la școală. În audieri separate, Sara a declarat că doar ea și Tiana sunt victime ale violenței, iar ceilalți frați mai mici nu au fost implicați.
În urma acestei declarații, ceilalți copii au rămas în familie, însă părinților li s-a interzis să-i ia acasă în acel weekend și să comunice cu ei. Bianca a ales ca fetele să fie plasate la sora ei, care locuia în aceeași localitate.
„Am fost informați prin telefon că au fost luate și ne-au chemat la serviciile sociale împreună cu ceilalți copii, care dormeau. Ne-au dat 30 de minute să ajungem. Eram la 15 km de ei”, povestește Bianca Samson.
Statul suedez refuză să le înapoieze pe cele două fete
La începutul lunii iulie 2024, o delegație românească, formată din ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia-Elena Intotero, și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Rareș-Petru Achiriloaie, a vizitat Suedia pentru a cere repatrierea fetelor.
„În cadrul vizitei la Stockholm, oficialii români au avut întâlniri cu ministrul Afacerilor Sociale din Suedia, doamna Camilla Waltersson Grönvall, cu adjunctul Avocatului Copilului din Suedia și cu membri ai Parlamentului suedez”, a transmis Ministerul Familiei.
„Senatorul Titus Corlățean a atras atenția că acest caz are un potențial serios de a altera relațiile bilaterale între România și Suedia, în condițiile în care situația dramatică a celor doi copii a generat un puternic impact emoțional în cadrul opiniei publice din țara noastră, dar și la nivelul comunităților românești din Europa și Statele Unite ale Americii”, se arată într-un comunicat comun al parlamentarilor prezenți în Suedia.
În contextul unor ample proteste în țară și în străinătate, delegația a cerut returnarea copiilor, dar până acum fără succes.
