Având în vedere impactul pe care Revoluția din 1989 l-a avut asupra României, un deputat liberal a propus ca Istoria Revoluției din 1989 să devină o nouă materie de studiu, independent de istorie. De ce a stârnit controverse propunerea acestuia?
Istoria Revoluției din 1989, o nouă materie predată la liceu
Chiar dacă elevii de liceu învață despre Revoluția din 1989 la orele de istorie, un deputat liberal a considerat că acest eveniment merită o atenție deosebită, motiv pentru care a propus ca Istoria Revoluției din 1989 să devină materie
„Socrate spunea că educația nu este despre umplerea unui vas, ci despre menținerea aprinsă și îmblânzirea unei flăcări. Despre această flacără este vorba în propunerea mea, flacăra Revoluției din 1989, care trebuie menținută aprinsă. Este vorba despre copiii noștri și copiii copiilor noștri, care trebuie să mențină aprinsă această flacără”, a spus Marilen Pîrtea, deputatul PNL care a propus introducerea acestei materii în școli, potrivit stirileprotv.ro.
Materia care ar putea fi introdusă în programa școlară a elevilor de liceu ar urma să se numească „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România”. Proiectul de lege care prevede introducerea acestei materii la liceu a fost adoptat de deputați și urmează să ajungă în Senat pentru aprobare.
Noua materie de liceu ar urma să aibă caracter opțional, iar decizia de a fi predată în cadrul școlilor ar putea să aparțină fiecărei instituții de învățământ în parte.
În plus, doar elevii din ultimul an de liceu ar urma să studieze la clasă Istoria Revoluției din 1989.Materialele necesare pentru a studia „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România” ar urma să fie realizate în urma consultărilor cu reprezentanţi ai organizaţiilor de revoluţionari din Bucuresti și Timișoara, dar și cu reprezentanţi ai Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Cadrele didactice care vor preda această materie pot urma cursuri de specializare pentru a se pregăti cât mai bine și a aprofunda materia.
În momentul de față, proiectul de lege a fost adoptat doar de Camera Deputaților, cu mai multe amendamente. Pentru ca materia să ajungă în școli, proiectul de lege trebuie să obțină și votul senatorilor.
Structura anului școlar 2022-2023
Anul școlar 2022-2023 va arăta complet diferit, potrivit noilor modificări anunțate de Ministerul Educației. În noul an școlar vor dispărea semestrele, acestea urmând să fie înlocuite cu 5 module de învățare. Astfel, perioadele în care vor avea loc cursurile vor fi alternate cu vacanțe, în anul școlar 2022-2023 existând 5 vacanțe. Iată care este structura anului școlar 2022-2023:
- 5 septembrie-21 octombrie 2022: cursuri, modul 1 de învățare
- 22 octombrie-30 octombrie 2022: vacanță
- 31 octombrie- 22 decembrie 2022: cursuri, modul 2 de învățare
- 23 decembrie 2022- 8 ianuarie 2023: vacanța de iarnă
- 9 ianuarie- 3/10/17 februarie 2023 (n.r data urmând să fie aleasă de inspectoratele școlare județene/al municipiului București): cursuri, modul 3 de învățare
- 6-26 februarie 2022: în acest interval elevii vor avea o săptămână de vacanță, perioada fiind aleasă de inspectoratele școlare județene/al municipiului București
- 13/ 20/ 27 februarie (la decizia inspectoratelor)- 6 aprilie 2023: cursuri, modul 4 de învățare
- 7 aprilie- 18 aprilie 2023: vacanța de primăvară
- 19 aprilie- 16 iunie 2023: cursuri, modul 5 de învățare
- 17 iunie- 3 septembrie 2023: vacanța de vară
Citeste si: Fără teze și fără medii semestriale la toate materiile! Schimbări uriașe pentru toți elevii din România
