Ca în fiecare an de Revelion, în 2022 românii păstrează aceleași datini din moși si strămoși. Aceștia merg cu Plugușorul, cu Capra, cu Ursul și cu Sorcova.
Tradiții din strămoși păstrate și pentru Revelion 2023
Lăsarea în urmă a vechiului an și intrarea în noul an este marcată de fiecare dată de tradiții și obiceiuri, la fel cum se procedează de Crăciun, iar aceste obiceiuri nu îi încântă doar pe cei mici, ci și pe cei mari.
Citește și: Crăciun și Revelion 2022. Programul de funcționare al băncilor de sărbători
Mersul cu Capra
Acest obicei ține de la Crăciun până la Anul Nou. Mersul cu Capra este unul dintre cele mai răspândite obiceiuri din România alături de Plugușor. Ea întruchipează un personaj fantastic care, din păcate, astăzi a rămas doar un prilej de divertisment. Totuși, sunetele pe care le produce, panglicile colorate, povestea “jocului caprei” în care aceasta cade din copac, se îmbolnăvește, moare și apoi învie îi distrează mereu pe cei mai mici spectatori.
Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.Capra este realizată dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se învelește cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încrețită, sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea.
Mersul cu Ursul
Această tradiție își are originile dacice și se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai spectaculoase spectacole cu măști.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Umblatul cu Ursul este un obicei răspândit cel mai mult în partea Moldovei.
Masca este condusă de un „ursar”, însoțită de muzicanți şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul „puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile.
Mersul cu Plugușorul
În ultima zi din an, pe data de 31 decembrie copiii, dar și adulții merg cu Plugușorul. Acest obicei este legat de dorința ca anul care vine să fie un an bogat în recolte. În această zi, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție.
La sate, „Plugușorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Mersul cu Sorcova
Sorcova este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou. În prima zi a anului, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate și noroc. În zona Munteniei însă la sate tradiția se ține în ultima zi din an, pe 31 decembrie.
Se zice că numai copiii trebuie să meargă cu Sorcova deoarece ceea ce urează persoanele cu sufletul curat se îndeplinește mai ușor. Pentru a avea mai mult noroc în anul ce începe, trebuie să aveți grijă să nu rămâneți nesorcoviți. Nu uitați să le dăruiți copiilor covrigi, cozonac, mere, bani ca tot ceea ce v-au cântat să se împlinească.
Sursă: ziarulunirea.ro