Sfântul Andrei 2022, sărbătoare cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox. Ce obiect este interzis de Sf Andrei și de ce nu trebuie să-l folosești pe 30 noiembrie? Tradiții, obiceiuri și ritualuri în ziua care românii își serbează „ocrotitorul”.
Sfântul Andrei 2022. Ce obiecte și activități sunt interzise de Sf Andrei, pe 30 noiembrie
În fiecare an, la data de 30 noiembrie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, cunoscut și ca Apostolul Lupilor, în tradiția populară.
Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României” în anul 1997, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca data de 30 noiembrie să fie marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc.
Pe lângă semnificația religioasă, de sărbătoarea Sf Andrei se leagă nenumărate tradiții și obiceiuri, dar și superstiții și ritualuri menite să alunge primejdia și relele care s-ar putea abate în noaptea în care „cerul se deschide”.
Potrivit tradiției populare, în ziua de 30 noiembrie, atunci când are loc sărbătoarea Sfântului Andrei, folosirea anumitor obiecte este interzisă, în caz contrar, o mare primejdie se va abate asupra celor care nesocotesc aceste interdicții.
Potrivit obiceiurilor și superstițiilor care s-au transmis din generație în generație, de Sfântul Andrei se ascund meliţele, acele instrumente de bătut cânepa, se leagă foarfeca, se lipeşte gura sobei pentru că se spune că se închide gura lupului, nu se aruncă cenuşa afară din casă, pentru că se spune că vine lupoaica şi scormoneşte şi îşi face cuib acolo şi
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
De asemenea, folosirea pieptenelui este interzisă în data de 30 noiembrie, cu ocazia sărbătorii Sf Andrei. Să nu îți piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat și să nu arunci gunoiul sunt o parte dintre activitățile interzise în ziua Sfântului Andrei.
Ce legătură există între sărbătoarea Sfântului Andrei și Ziua Lupului
Lupul este animalul asociat Sfântului Andrei, în tradiţiile românilor. „Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă şi Ziua Lupului sau Gădineţul Şchiop, serbându-se pretutindeni cu nelucru, ca să nu strice lupii vitele şi mai ales oile şi caprele. Primejdia este însă nu numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care ar îndrăzni a pleca la drumuri în această zi, când porneşte lupăria”, afirma etnologul Tudor Pamfile, în volumul Sărbătorile la români (1913).
„Toate poveştile cu strigoi din această perioadă se centrează pe acest animal, lupul, faţă de care omul a avut din totdeauna o frică teribilă, deşi a fost privit în mitologia populară şi ca un animal benefic. Să nu uităm că lupul a fost un animal totemic, pe care dacii l-au şi folosit ca şi steag de lupta, stindard“.
Lupul, ca animal de pradă, este foarte temut, mai ales că omoară mai mult decât poate mânca, provoacă foarte multe stricăciuni şi produce mare pagubă în gospodărie. Lupul poate să omoare şi o turmă de oi, mai ales dacă se află în haită.
<<Pericolul pe care îl reprezintă lupul în această perioadă este maxim, pentru că acum se formează haitele şi, de asemenea, acum este şi perioada de împerechere, din acest motiv simţindu-se remarcată şi frica foarte mare a gospodarilor pentru avutul lor, pentru casă şi pentru familie>>”, a declarat și Ovidiu Focşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei, citat de ziarullumina.ro .