Octavian Jurma a anunțat joi, 14 iulie, într-o postare pe Facebook, după al treilea bilanț COVID, care indică aproape 4.000 de cazuri noi, că vârful de 10.000 de cazuri va fi atins la sfârşitul lunii iulie, iar la mijlocul lui august "vârful va fi la peste 20,000 de cazuri pe zi".
Citeste si: O boală misterioasă omoară oameni în Tanzania! S-au înregistrat deja trei victime. Care sunt simptomele
Octavian Jurma, avertisment sumbru despre noul val pandemic
Cercetătorul Octavian Jurma este sigur că pragul de 10.000 de cazuri va fi atins luna aceasta, însă nu este clar ce urmează să se întâmple după.
„Al treilea raport zilnic oferă deja un pattern familiar raportărilor din România, cu vârful săptămânal marți și valori în jurul mediei săptămânale până duminică.
Așa cum se vede și din tabelul cu prognoza simplă, chiar daca acest ritm de creștere începe să scadă progresiv de la 100% spre 50% pe săptămână, pragul de 10,000 de cazuri pe zi va fi depășit marți, 26 iulie 2022.
Aceasta înseamnă fie că vârful de 10,000 de cazuri va fi atins la finalul lunii iulie, fie că la mijlocul lunii august vârful va fi la peste 20,000 de cazuri pe zi”
Octavian Jurma: „Severitatea BA5 în România este ușor mai ridicată decât a Omicron-BA1”
Octavian Jurma enumeră două scenarii posibile: un platou înalt în luna august si o fază descendentă de scurtă durată.
Potrivit acestuia, analizând ultimele date, impresia iniţială este că severitatea BA5 în România este uşor mai ridicată decât a Omicron-BA1, dar mai scăzută decât Delta ceea ce înseamnă că impactul va depinde mai degrabă de durata valului 6 decât de virulenţa BA5.
„Este destul de sigur că pragul de 10,000 de cazuri va fi atins. Nu este însă clar ce urmează după. Avem doua scenarii posibile:
1. un platou înalt în luna august, așa cum s-a întâmplat în 2020 după suspendarea legii carantinei
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
2. o fază descendentă de scurtă durată
În ambele scenarii reluarea creșterii pe fondul lipsei complete de măsuri de prevenție în școlii este foarte probabilă, alimentată și de importul noilor variante la revenirea din vacantele din străinătate
În graficul de sub tabel aveți rata de creștere pentru cei mai importanți indicatori. Se vede cum debutul internărilor are loc conform așteptărilor teoretice, la 2 săptămâni după debutul creșterii numărului de cazuri, iar cel al internărilor la ATI și deceselor la 3-4 săptămâni.
Astfel săptămâna trecută este prima săptămână care ne oferă o imagine completă a ratei de cuplare între aceste variabile.
Impresia inițială este că severitatea BA5 în România este ușor mai ridicată decât a Omicron-BA1 dar mai scăzută decât Delta ceea ce înseamnă ca impactul va depinde mai degrabă de durata valului 6 decât de virulenta BA5. Acest profil era așteptat și în urma studiilor teoretice și de laborator ale BA5.
Ce mă îngrijorează este creșterea cu 106% a deceselor săptămâna trecută, precum și faptul că deja media deceselor din aceasta săptămână este cu 25% mai mare decât cea de săptămâna trecută. Creșteri săptămânale cu 100% a deceselor am avut doar în valul 4-Delta. Maximul din valul 5-Omicron a fost de 50.6%.
Daca ajustăm creșterea deceselor la creșterea numărului de cazuri, varianta Omicron-BA5 pare să fie cam la 50% din virulenta Delta. Să sperăm însă că acest raport va scădea în săptămânile următoare pentru că dacă vom avea de 2x mai multe cazuri decât în valul 4-Delta atunci există riscul să avem același număr de decese.
Acestea sunt doar speculații teoretice în acest moment. Există motive să sperăm că valul BA5 va fi mai apropiat de valul 5 decât de valul 4 ca impact.
Ar fi însă prudent să sperăm la ce este mai bine dar sa ne pregătim pentru ce este mai rău, mai ales ca avem semne că poate fi mai rău. În felul acesta valul 6 nu ne va lua din nou prin surprindere”, a concluzionat Octavian Jurma.