Intr-adevar, asezarea este una de poveste. De la portul oamenilor si pana la casele vechi, totul inspira liniste si dragoste de traditii. Doar ca etnicii maghiari din Sic uitasera sa se ingrijeasca de ceva numai al lor, unic si de-o valoare inestimabila: casele de dans.
Cu o traditie de sute de ani, casele de dans secuiesti jucau dublu rol in viata sociala a stramosilor. Multi se mira ca a fost nevoie nu de un roman, nici de un maghiar, ci tocmai de un olandez pentru a veni sa salveze comorile traditiei din Sic.
Povestea aceasta poate, cu siguranta, continua. La fel ca pana acum, in pasi de dans, batuti cu putere in podeaua din lemn mirosind a vechi si-n vuiet de cizme atarnand de grinda.
