Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a anunțat marți, pe data de 5 martie, un moment de referință în legislația muncii din România: adoptarea proiectului legii privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă. Această inițiativă, susținută și promovată de către Ministerul Muncii, reprezintă un pas esențial în asigurarea unui mediu de lucru sigur și respectuos pentru toți angajații.
A fost adoptată legea pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă
În declarația oficială emisă de Ministerul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, a subliniat importanța acestei legi și impactul său pozitiv asupra angajaților: "Proiectul a fost inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Are o semnificație aparte acest vot dat înainte de 8 martie. Noua lege vine să protejeze angajații de abuzuri la locul de muncă, indiferent că sunt bărbați sau femei.”
Potrivit capital.ro, legislația adoptată se conformează și ratifică Convenția nr. 190/2019 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind eliminarea violenței și hărțuirii în mediul de muncă. Acest fapt reprezintă un pas important către integrarea normelor internaționale în legislația națională, aducând claritate și coerență în ceea ce privește protecția angajaților împotriva oricăror forme de hărțuire și violență la locul de muncă.
Conceptele de „violență și hărțuire” au fost redefinite și actualizate pentru a ține cont de evoluțiile tehnologice și de noile forme de interacțiune în mediul online.
Astfel, abuzurile pot include nu doar hărțuirea verbală sau fizică, ci și mobbing-ul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea/supravegherea.În cadrul unei declarații, Ministrul Bucura-Oprescu a explicat: "Nu mai este limitat locul în care se poate produce un astfel de abuz doar în spațiul serviciului, ci și în delegații, team-building-uri, în timpul transportului și chiar în comunicările online.”
Aceasta subliniază importanța adaptării legii la noile realități ale mediului de lucru modern.Ratificarea Convenției OIM aduce claritate suplimentară în legislația națională și integrează norme juridice care anterior erau regăsite în mai multe acte normative, uneori fiind dificil de aplicat. Prin această acțiune, se urmărește creșterea eficienței și coerenței aplicării legii, asigurându-se protecția tuturor angajaților, inclusiv a celor aflați în perioada de probă, ucenicie, practică, voluntariat sau foști angajați.
Convenția OIM îmbunătățește cadrul legal în multiple domenii, inclusiv securitatea și sănătatea în muncă, asigurarea inspecției și investigarea cazurilor de violență și hărțuire, justiția, problematica de gen și discriminare, sănătatea publică și protecția socială a victimelor.
Hărțuirea la locul de muncă, sub orice formă ar fi ea, poate avea consecințe devastatoare asupra individului și asupra climatului organizațional. De aceea, este esențial ca aceste măsuri legislative să fie însoțite de campanii de conștientizare și de implementare a unor politici eficiente de prevenție și intervenție.
Hărțuirea morală recunoscută în România
Trebuie menționat faptul că hărțuirea morală începe să fie recunoscută și în țara noastră. Acest tip de abuz poate avea consecințe grave asupra stării mentale a individului și poate deteriora climatul de la locul de muncă.
Hărțuirea morală mai poartă și denumirea de hărțuire psihologică sau bullying, hărțuirea morală poate adopta diverse forme, în funcție de abuzurile comportamentale comise. Acestea pot include:
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
- intimidarea prin limbaj sau gesturi, amenințarea de orice fel;
- crearea de presiuni și tensiune prin supraveghere excesivă;
- aplicarea unui tratament diferențial față de ceilalți angajați;
- discreditarea abilităților profesionale ale angajatului;
- răspândirea informațiilor false cu privire la viața profesională și personală a individului;
- izolarea individului de colegii săi – fie fizic, fie prin desemnarea sarcinilor astfel încât să nu fie nevoit să interacționeze cu ceilalți membri ai echipei;
- ignorarea repetată a individului, în ciuda încercărilor sale de comunicare;
Citește și: Se dau bani în plus pentru angajați! Cine sunt românii care primesc al 14-lea salariu
- refuzul de a oferi angajatului sarcini, astfel încât să fie demotivat și, eventual, determinat să-și caute un nou loc de muncă;
- împovărarea angajatului cu prea multe sarcini, ducând la epuizarea sa.
În concluzie, adoptarea legii privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă reprezintă un pas crucial în asigurarea unui mediu de lucru sigur și respectuos pentru toți angajații. Integrarea normelor internaționale în legislația națională și actualizarea conceptelor de hărțuire și violență reflectă angajamentul României în promovarea drepturilor și bunăstării angajaților.
