Tradițiile și obiceiurile ne spun ce nu trebuie să facem în ziua de Paști pentru a ne feri de ghinion și de necazuri în tot restul anului. Pentru moșii şi strămoșii noștri, Paştele însemna mult mai mult decât câteva zile libere şi un alt prilej de a sărbători cu mâncare şi băutură.
Ce tradiții respectau bunicii noștri de Paște?
Bunicii noștri erau de părere că sărbătorile de altădată erau sărbători în toată regula, aveau acel element de sfințenie şi sacralitate, dat de tradițiile şi obiceiurile de care tânăra generație s-au desprins şi le-au
Citește și: Paște Fericit mesaje noi pentru 2023: Urări și felicitări pentru această sărbătoare sfântă!
Pregătirile de Paște erau considerate un ritual sfânt
În apropierea sărbătorilor Pascale, gospodarii zugrăveau toată casa și făceau curățenie generală, iar întreaga familie trebuie să poarte ceva nou, care trebuia purtat în noaptea de Înviere. Totul era pregătit ca și cum ar fi venit o persoană importantă în casa lor.
Înainte de Paște toți membrii familiei țineau post cu strictețe, iar sărbătoarea Învierii lui Hristos marca renaşterea umanității.
Săptămâna Mare era întâmpinată cu post aspru. La 24 de zile înaintea Postului şi 24 de zile după post, femeile de altădată căutau ouăle cele mai bune, de la păsări negre hărăpeşti, pe care trebuiau să le păstreze pentru pască, cozonac şi ouă roșii. Aceste ouă erau preferate pentru că se spunea ca erau cele mai tari.
În Joia Mare oamenii aprindeau focuri în grădini şi în grădinile bisericilor, cu scopul de a chema spiritele morților care vin în Noaptea de Înviere pe pământ. Tot în această zi, femeile nu aveau voie să aibă nicio activitate, curățenia de Paşte trebuia să fie gata, pentru că, altfel, intra în scenă Joimăriţa, o creatură hidoasă care avea ac de cojocul femeilor leneșe.
Cojile de la ouă trebuiau să se dea pe apa sâmbetei, de unde şi vorba folosită astăzi, pentru că astfel omenirea anunța trecerea sărbătorilor de Paşte pe pământ.
În Ajunul Învierii, femeile pregăteau o căniţă de apă, în interiorul căreia se punea un ou roşu, un ban de argint şi câteva fire de busuioc, iar în ziua de Paşte toată familia se spăla cu acea apă, ceea ce-i fereau de boli, farmece sau descântece.
Citește și: Hristos a Înviat: Mesaje cu Paște Fericit și plin de bucurie în suflet!
Tradiții și superstiții în ziua de Paște
Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.
Când preotul rostește „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.
În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se așază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal.
În Moldova, în dimineața următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogății.
De Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.
În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.
Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări.
În dimineaţa Paştelui e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belșug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau dați de pomană săracilor.
Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiți de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.
Copii născuți de Paşti sunt binecuvântați, având o viața luminată şi presărată cu noroc toată viața.
Sursă: ziarulunirea.ro
