Pe 21 noiembrie este sărbătorită Ziua Mondială a Salutului. Care este semnificația acesteia

Autor: Cristina Mocanu
Actualizat: 21 aug 2023, 02:00

Salutul reprezintă o formă elementară de acțiune interumană

Sursa: https://pixabay.com/

Ziua Mondială a salutului este sărbătorită pe 21 noiembrie.

Potrivit adevarul.ro, salutul este un semn al civilizației, un gest sau o formă uzuală de politețe la întâlnirea sau despărțirea de cineva.

Pe 21 noiembrie este sărbătorită Ziua Mondială a salutului

Salutul reprezintă o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oamenii de rase, de naționalități sau de religii diferite. Ziua Mondială a Salutului este un îndemn la comunicare și a fost inițiată în 1973 de frații Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA. Prima

dată a fost sărbătorit în contextul conflictului, din octombrie 1973, dintre Egipt şi Israel, ca o formă de protest nonviolent la adresa războiului. Dacă pe timpuri, cavalerii salutau domnițele cu reverențe şi sărutul mâinii, în prezenți, strânsul mâinii reprezintă obiceiul practicat cel mai des când doi oameni se întâlnesc, chiar şi între femei. Strângerea mâinii este un gest care face parte din normele de etichetă, iar în istorie au avut un rol important.

Citește și: Calendar Ortodox 21 noiembrie 2022: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare cu cruce roșie. Ce e bine să dai de pomană luni, de Ovidenie

Care este istoria salutului

Prima strângere de mână de mână poate fi văzută într-o ilustrare a Regelui asirian Shalmaneser III din secolul al IX-lea î.Hr.: acesta dă mâna cu un lider babilonian, după ce au făcut o alianță.

Operele de artă grecești antice din secolele al IV-lea şi al V-lea î.Hr. prezintă acest gest, ce ajunge şi la vechii romani, unde devine un gest politic, și este adoptat mai ales ca semn al prieteniei. În Evul Mediu, cavalerii, când se salutau, își „strângeau” mâna opusă celei ce ținea sabia, care de obicei era stânga, astfel adversarul știa că nu va fi atacat.

În Abisinia, mâinile erau întinse cu palma deschisă, palma celeilalte persoane era ușor atinsă şi retrasă imediat, fără a o închide, precum procedează sportivii afro-americani din America, iar în unele țări din Africa la întinderea mâinii sunt oferite doar degetele arătător şi mijlociu ale mâinii drepte.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Începând cu secolul al XVII-lea, strângerea mâinii a devenit un obicei curent când oamenii se întâlneau, gestul fiind mai prietenos, față de înclinarea unul în fața celuilalt.

Lumea a evoluat, iar în secolul al XIX-lea femeile puteau da mâna cu bărbații, însă era doar la alegerea femeii dacă aceasta dorea să întindă mâna sau nu. Niciodată bărbatul, nu ar fi făcut el primul acest lucru.

La sfârșitul unei întâlniri, dacă femeia strângea mâna unui bărbat, reprezenta un semn clar că femeii i-a făcut plăcere să stea de vorbă cu acesta și era un mod subtil de a-i comunica sentimentele ce le are față de el.

Citește și: Ce trebuie să facă femeile în ziua de Ovidenie 2022. Obiceiul menit să atragă norocul și să alunge toate relele  

În Codul Bunelor Maniere arată că, dacă intrăm într-o încăpere salutăm primii, iar ceilalți trebuie să ne răspundă, dacă întâlnim pe cineva cunoscut, aflat într-un grup, îi salutăm pe toți, iar aceștia trebuie să salute la rândul lor, iar în orice împrejurare, un bărbat salută întotdeauna primul o femeie, iar o femeie mai tânără salută întotdeauna prima o femeie mai în vârstă.

În țara noastră, forma de salut este diferită în funcție de zona geografică. Astfel că, în București, oamenii se salută cu "Buna!", ardelenii își spun "Servus!", iar în Cluj, Sibiu, Banat, se folosește "Ciau!" sau "Ceau!". 

Tineretul folosește formule de salut precum, "Salve"!, "Salutare!", "Salut" sau "Noroc!".

De Ziua mondială a salutului, sunt organizate numeroase demonstrații la nivel global, pentru a sublinia importanța comunicării în menținerea păcii.