În luna octombrie românii ortodocși o sărbătoresc pe Sf. Parascheva de la Iași. Viața ei și moaștele sale au o importanță deosebită în spiritualitatea creștină și tradiția românească. Sărbătoarea Sfintei Parascheva este una dintre cele mai importante și așteptate sărbători religioase în România
Cine a fost Sf Parascheva?
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în orașul Epivat din Tracia, în zona cunoscută astăzi ca Salonic, Grecia.
La vârsta de 10 ani, după moartea părinților ei, Parascheva a intrat într-o mănăstire, unde și-a consacrat viața lui Dumnezeu. Ea a trăit în sfințenie și s-a dedicat rugăciunii și faptelor bune. Se spune că Sfânta Parascheva a manifestat darul vindecării și al ajutorului acordat celor aflați în suferință.
Un moment semnificativ în viața Sfintei Parascheva a fost când a primit o revelație divină în care i s-a cerut să călătorească spre nord, spre teritoriile românești, pentru a duce lumină și credință. Astfel, ea a ajuns în Moldova, iar orașul Iași a devenit locul în care moaștele sale sfinte au fost depuse și venerate.
Citește și: Acoperământul Maicii Domnului 2023, sărbătoare cu cruce roșie: Ce este bine să faci în această zi sfântă?
Moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iași în secolul al XV-lea, iar de atunci, ele au devenit obiect de cult și de venerare pentru credincioșii ortodocși români. Mormântul Sfintei Parascheva este aflat în Biserica Mitropolitană din Iași, unde sute de mii de credincioși vin în fiecare an să se închine la moaștele ei.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva în Biserica Ortodoxă Română
Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta
Sărbătoarea Sfintei Parascheva este prăznuită în fiecare an pe data de 14 octombrie în calendarul ortodox, și este una dintre cele mai importante sărbători religioase din România. În zilele premergătoare sărbătorii, pelerinii încep să vină la Iași din toate colțurile țării și din străinătate pentru a se închina la moaștele sfinte.
Cea mai impresionantă manifestare a acestei sărbători are loc în ziua de 14 octombrie, când moaștele Sfintei Parascheva sunt scoase în procesiune prin orașul Iași, iar credincioșii se adună în număr mare pentru a asista la acest moment de rugăciune și închinare.
În timpul sărbătorii, se oficiază slujbe religioase speciale, iar credincioșii vin pentru a se spovedi și a primi împărtășania. Sărbătoarea Sfintei Parascheva este un prilej de întărire a credinței și de unire spirituală pentru comunitatea ortodoxă română.
Obiceiuri și tradiții de Sf. Parascheva
Unul dintre cele mai semnificative obiceiuri legate de sărbătoarea Sfintei Parascheva este pelerinajul la Iași, orașul unde se află moaștele sfinte ale Sfintei.
În perioada premergătoare sărbătorii, mii de credincioși din toate colțurile țării și din străinătate vin să se închine la racla sa. Această călătorie este considerată un act de credință și pocăință, iar mulți credincioși o fac cu gândul de a cere ajutorul și vindecarea pentru problemele lor de sănătate sau pentru nevoile lor spirituale.Un alt obicei important este aprinderea de lumânări și arderea de tămâie în bisericile și mănăstirile din întreaga țară. Credincioșii aduc lumânări și tămâie ca ofrande pentru Sfânta Parascheva, rugându-se pentru sănătatea și binecuvântarea lor. Lumânările aprinse simbolizează credința și lumina divină, în timp ce tămâia are un rol de purificare și înălțare spirituală.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva este însoțită de rugăciuni speciale și recitări de acatiste în cinstea Sfintei. Credincioșii participă la slujbele religioase desfășurate în bisericile și mănăstirile dedicate Sfintei Parascheva și se roagă pentru nevoile lor spirituale și trupești.
Obiceiurile culinare nu lipsesc din sărbătoarea Sfintei Parascheva. Multe gospodine pregătesc mâncăruri tradiționale, cum ar fi colaci și plăcinte cu brânză sau dovleac, pentru a fi oferite credincioșilor și pelerinilor. Aceste bucate sunt considerate a fi binecuvântate și aducătoare de noroc.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva reprezintă nu doar un moment de închinare, ci și o ocazie de a păstra și transmite tradițiile religioase și culturale românești. Generațiile mai în vârstă împărtășesc obiceiurile și cunoștințele lor religioase tinerilor, asigurând astfel continuitatea acestor tradiții importante.
