Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, în 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.
Tradiţii de Sfântul Andrei
30 noiembrie a fost instituită ca zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, în urma demersurilor Bisericii Ortodoxe Române adresate Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României.
Această sărbătoare este marcată de superstiţia legată de viitor sau de soartă.
Tradiţia spune că fiecare membru al familiei trebuie să aibă ghiveciul său cu grâu şi să îl îngrijească. Astfel, se ia o mână de grâu şi se seamănă într- un ghiveci cu pământ sau într-o farfurie mai înaltă.
Apoi se acoperă boabele de grâu cu un strat subţire de pământ. Grâul trebuie aşezat la fereastră, pentru a beneficia de lumină suficientă şi căldură.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a
fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană). Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte- pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare- şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și a câmpurilor, se aduc în casă crenguțe de vișin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belșug.
