Boboteaza este considerată prima mare sărbătoare din noul an, iar în această zi preoții sfințesc apele, iar fetele nemăritate își pot visa ursitul.
Ce reprezintă Boboteaza în Biserica Ortodoxă
Epifania, numită popular Boboteaza, este unul dintre praznicele Împărătești și celebrează dezvăluirea Sfintei Treimi lumii. Mai exact, Glasul Tatălui care se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat şi stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.
Această sărbătoare face parte din seria celor 12 sărbători creștine importante de peste an şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică. De aceea Biserica mai numește Boboteaza și "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" și "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.
Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști: Marcu, Matei, Luca și Ioan.
Obiceiuri păstrate în fiecare an de Bobotează
În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era cinstită în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie, deoarece era considerat că Boboteaza și Sfântul Ioan formau aceeași sărbătoare.
În ajunul Bobotezei, preoții merg în casele oamenilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Credincioșii şi preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o rugăciune de chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului, iar apa sfințită la biserică în această zi şi luată de credincioși nu se strică niciodată.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Agheasma mare se face numai în această zi, spre deosebire de agheasma mică, care se obține prin sfințirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeștanie.
În această zi de sărbătoare se sfințesc toate apele, iar preotul aruncă o cruce într-o apă mare. Mai mulți bărbați se aruncă după ea ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate primul crucea din apă, se spune că, va avea noroc tot anul.
Fetele nemăritate care vor să își viseze ursitul trebuie să țină post negru și să pună sub pernă, un fir de busuioc primit de la preot, înainte de a adormi. De asemenea, fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiția populară.
Tot de Bobotează le este interzis gospodinelor să spele rufele.
Ce prevestește vremea de Bobotează
Potrivit tradiției, vremea de Bobotează o vestește pe cea de peste an. Așa că dacă în această zi plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară călduroasă.
Se mai spune că dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodată, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.
Pe ce dată se sărbătorește Boboteaza în 2023
Botezul Domnului este sărbătorit în fiecare an pe data de 6 ianuarie, iar în 2023 va pica într-o zi de vineri.
Citește și: Românii ar putea primi două zile libere în plus, în anul 2023. Care sunt acestea
PSD a depus la Senat un proiect de lege, inițiat de Marcel Ciolacu şi de liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, în care propune ca zilele de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul) să fie declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Sursă: creștinortodox.ro
