Sărbătoarea de Bobotează și Sfântul Ioan Botezătorul, conform calendarului Ortodox, anul acesta, vor cădea în zilele de Miercuri și Joi.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează
Boboteaza reprezintă sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apele Iordanului. Această sărbătoare mai poartă demumirea și de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”
În ziua de 5 ianuarie, se ține post negru, la fel ca în Ajunul Crăciunului sau ca în Vinerea Mare dinaintea Paștilor.
De Bobotează, preoții sfințesc toate apele, de unde oamenii vor lua, iar mai apoi, vor stropi casele, gospodăriile și animale, păstrând restul apei în sticlă, pentru leac.
În ziua de Bobotează, preoții au obiceiul de a arunca crucea în apele înghețate, iar tinerii cei mai curajoși au datoria de a o aduce la mal.
În ajunul Bobotezei, românii pregătesc o masă asemănatoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgare de sare.
Se spune că la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează, animale din grajd vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile.
De asemenea, în această zi nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
În ziua de Bobotează dacă vremea este frumoasă, bătrânii spun că va fi un an bogat în pâine și pește.
Citeste si: Boboteaza sau Botezul Domunului sărbătoare cu tradiții, obiceiuri și superstiții
Ce trebuie să facă fetele de Bobotează
Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
În noaptea de Bobotează, fetele apelau la numeroase practici populare pentru a-și ghici sau vedea ursitul, cum ar fi numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă sau în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scormoneau focul în vatră spunând „Cum sar scânteile din jăratic, așa să scânteie inima lui, și nu înțesec focul, ci înțesesc inimia lui”.
Tradiții de Sfântul Ioan
De Sfântul Ioan Botezătorul, pe 7 ianuarie, există un obicei numit „Udarea Ionilor”, practicat în Transilvania și Bucovina.
O tradiție din Bucovina spune că, la porțile celor care poartă numele de Ioan se pune un brad împodobit, iar aceștea dau o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt boteazați sau purificați.
Citeste si: Boboteaza. Semnificatia sfintirii caselor de catre preot de Boboteaza