În fiecare an românii și nu numai, așteaptă cea mai mare ploaie de meteoriți. Acest fenomen care poartă denumirea și de Perseide va avea loc și în 2024, în perioada în care cele mai multe persoane se află în concediu și pot privi cerul pe timpul nopții, mai ales dacă afară nu este înnorat.
Pe ce dată au loc Perseidele?
Ca în fiecare an, oamenii sunt nerăbdători să vadă ploaia de stele, care urmează să aibă loc în perioada următoare.
Potrivit fanatik.ro, acest fenomen are loc în perioada concediilor lucru care le va permite românilor să privească mai atenți cerul, mai ales că oamenii petrec mai mult timp afară, iar seara temperaturile scad și odată cu acestea scade și gradul de disconfort termic.
În acest an, cel mai bun moment pentru a putea observa Perseidele este pe data de 12 august, iar cel mai bine, acestea pot fi observate la miezul nopții, sau chiar spre dimineață. Meteoriții nu pot fi observați pe durata zilei, atunci când este lumină.
Bucureștenii sunt sfătuiți să privească cerul în noaptea de dinaintea maximului, mai exact între 12-13 august, dar și în noaptea de după pe 13-14 august, interval în care se vor afla panta ascendentă şi panta descendentă a maximului.
Citește și: Când va avea loc următoarea Eclipsă totală de Soare: Aceasta va fi vizibilă și în Europa
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Citește și: Anunț pentru pensionarele din țară. Cum arată calendarul pensiilor pentru luna decembrie
Experții recomandă ca pentru observarea acestora să fie ales un loc curat, și care nu este luminat.
Ce sunt Perseidele?
Perseidele sunt construite din particule mici, cosmice, care provin de la o cometă denumită 109P/Swift-Tuttle, conform site-ului oficial al Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Despre această cometă se știe că a fost descoperită în1862 de către Lewis Swift și Horace Tuttle, de unde și numele Swift-Tuttle. Cometa este una mare, cu diametrul de 26 de kilometri, fiind considerată de două ori mai mare decât obiectul care a dus la dispariția dinozaurilor. Aceasta orbitează în jurul soarelui odată la 133 de ani, iar ultima dată s-a aflat în sistemul solar în anul 1992 și a lăsat în urma sa particule de praf și fragmente mici de rocă, denumite meteoriți sau stea căzătoare. Dâra luminoasă este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul în momentul în care intră în atmosfera Pământului.
În momentul în care cometa se apropie de Soare, căldura și energia solară provoacă fenomenul de sublimare, adică trecerea directă de la stare solidă la stare gazoasă a gheții din nucleul său. Această sublimare eliberează în spațiu praful cosmic prins în nucleul înghețat. Aceste particule de praf cosmic se împrăștie în jurul cometei și formează un drum întunecat prin spațiu pe care Pământul îl traversează în timpul orbitei sale.
Citește și: Investiții în Mineritul de Asteroizi: Noua Goană după Aur în Spațiu?
Atunci când Pământul trece prin acest nor de particule, acestea intră în atmosfera terestră cu o viteză foarte mare de aproximativ 59 km/s, și se aprind datorită frecării cu aerul, creând ceea ce noi numim meteori sau „stele căzătoare”.
Astfel, de câte ori are loc acest fenomen, pământul nostru se află în mijlocul unui ciclu cosmic care are la bază sublimarea și arderea acestor particule de praf cosmic. Cele mai multe particule se consumă complet în atmosferă, înainte de a ajunge pe suprafața Pământului.