Modul în care sunt calculate pensiile vârstnicilor români a fost supus unei analize, realizată de către Președintele CNS- Cartel Alfa, Bogdan Hossu. În urma acesteia, el explică de ce femeile ar ieși în dezavantaj.
Citește și: Anunț important pentru români! Cine poate primi pensie și salariu în același timp?
Toți pensionarii vor fi dezavantajați, într-o anumită măsură, dar femeile for fi cele mai afectate
Acesta susține că: „Toți pensionarii sunt afectați într-o formă sau alta. Ideea de bază este că va fi, probabil, o combinație între eliminarea parțială a coeficientului de corecție, adică o indexare în funcție de data de emitere a deciziei de pensionare și o indexare uniformă generală.
Cei care nu ar trebui să crească ar fi cei după anul 2020, care, practic, au beneficiat de acest coeficient de corecție de 41%.
Astfel, de aici rezultă că, în ceea ce privește recalcularea pensiilor, veniturile vârstnicelor vor fi cele mai afectate.
„Schimbând formula de calcul, femeile vor fi dezavantajate. În sensul în care, datorită faptului că au altă vârstă de pensionare, mai mică decât a bărbaților, asta înseamnă că punctajul anual pe noua formulă care se discută ar trebui să se adune, după care
Citește și: Ministrul Muncii a făcut un anunț important despre pachetul de pensii. „Va fi gata în timp util”
Liderul Cartel Alfa explică această problemă
Bogdan Hossu critică o lege din 2001 care a schimbat sistemul de pensii, afectând pe toată lumea. El atrage atenția asupra inechităților cauzate de diferențele de contribuții, care au dus la discrepanțe mari în nivelul pensiilor.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
,,S-a făcut o lege care nu oferă, așa cum se întâmplă în alte țări, niște condiționări foarte precise în raport cu situația salarială națională. Legea 19 care a făcut, de fapt, în 2001, reforma legată de sistemul de pensii, trecând pe contributivitate, în afară de faptul că, deși marea majoritatea a cetățenilor, a lucrătorilor când au intrat pe piața muncii aveau o anumită regulă de pensionare, s-a făcut fără să se întrebe pe ce optați- pe vechiul sistem, pe noul sistem-, o modificare radicală care a afectat pe toată lumea.
De aceea nu prea înțeleg chestiunea cu judecătorii, care zic că nu se pot lega de acest lucru, mai ales că dreptul lor nu este un drept rezultat dintr-o contribuție, este un drept rezultat dintr-o decizie politică. Cu alte cuvinte, când decizia politică nu mai e, nici dreptul nu mai este. Nu este un drept cum este la salarizare, legată de dreptul muncii și de compensarea respectivă.
Problema care se pune cu pensionarii este că injustiția socială pleacă de la ceea ce se cheamă coeficient de corecție, apărut în 2010 și care, prin transferul integral de taxe sociale de la angajator la angajat, datorită formulei din legea care guvernează și la ora actuală sistemul public de pensii, a sărit la 41,51%. Adică a sărit din toate tabelele legate de acest lucru.
Evident că doi lucrători cu decizii emise în ani diferiți au o diferență- pentru condiții normale de muncă- de aproximativ 760 de lei pentru un punct de pensie, iar la mai multe puncte totul se multiplică și, firesc, diferența crește. În privința condițiilor speciale, datorită diferitelor legislații care au apărut și s-au aplicat secvențial, dar nu în totalitate pentru toți cei implicați, diferența crește la 1800 de lei pentru un punct de pensie”, a declarat Bogdan Hossu pentru DC Business.
Citește și: Modificări la noua Lege a pensiilor. Cine va primi, din toamnă, bani în plus la pensie
S-a insistat în vederea aplicării unei corecții asupra formulei de calcul
Începând din 2020, Președintele CNS- Cartel Alfa cerut o corecție, dar legea a fost schimbată și s-a aplicat indexarea uniformă, ceea ce a dus la creșterea diferențelor și a sumei necesare pentru corecție, de la 12 miliarde la aproximativ 22 de miliarde de lei.
”Din 2020 am insistat să se efectueze corecția, pentru că Legea 127 a fost prorogată, mai precis ca indexarea să se facă parțial și după anul de emitere a deciziei de pensionare. Practic, în fiecare dintre ultimii doi ani, dacă s-ar fi dat câte zece procente în corecție, astăzi se putea ajunge la eliminarea acelui coeficient în proporție de 90%.
Aplicând tuturor, uniform, indexarea respectivă, efectul a fost că ecartul a crescut și, în același timp, masa monetară necesară pentru corecție, de la 12 miliarde de lei când era în faza inițială, în 2020, a crescut undeva la 22 de miliarde de lei”, a mai explicat liderul Cartel Alfa, pentru sursa citată.
Citește și: Vești bune pentru seniori! Pensiile se majorează începând cu 2024! Câți bani vor primi pensionarii