Mii de militari au demisionat din Armata Română, după izbucnirea războiului în Ucraina. Numărul s-a dublat față de anul 2021. Ce soluții propune MApN

Peste 2.000 de persoane şi-au dat demisia din Armata Română în primele 9 luni ale anului în curs, un număr dublu față de cel consemnat în întreg anul 2021.

Mii de militari au demisionat din Armata Română în 2022

Peste 2.000 de militari şi-au dat demisia din Armata Română în primele 9 luni ale anului, numărul fiind dublu față de cel consemnat în întreg anul 2021 (mai mult de 1.000)

şi de 4 ori mai mare comparativ cu situația de pe parcursul anului 2020 (circa 500. Armata română înregistra, la începutul anului, un număr 73.350 de militari activi şi 50.000 de rezerviști.

Motivul principal al demisiilor se pare că este războiul care se desfășoară la granițele României, dintre Rusia și Ucraina.

Potrivit unei Ordonanțe de Urgență, lansată de siteul Secretariatului general al Ministerului Apărării ″ Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina.

Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la școlile militare de maiștri militari şi subofițeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 față de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500 (de fapt la mai puțin de jumătate, la aceste cifre – n.r.), în condițiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal.

Ordonanța de Urgență vine în completarea Legii nr 80 din 11 iulie 1995.

″ Oferta pentru atragerea forței de muncă mult mai atractivă a mediului privat a determinat ca tinerii militari, în special ofițerii ingineri și soldații și gradații profesioniști, să părăsească sistemul militar în special din motive pecuniare.(...) Acest complex cauzal are un potențial ridicat de a afecta îndeplinirea misiunilor și obiectivelor specifice instituției militare, situație care trebuie stopată, în condițiile în care exigențele sunt sporite, sub auspiciul tensiunilor în creștere, determinate de războiul din Ucraina, este menționat în același document.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Citește și: MApN modifică statutul cadrelor militare. Cine poate deveni ofițer și subofițer la Ministerul Apărării

Între 25% şi 35% dintre candidați nu îndeplinesc cerințele minime ale mediului militar

De asemenea, soluția care se impune a fi adoptată de urgență pentru eliminarea acestui deficit major, în rândul subofițerilor, o reprezintă formarea acestei categorii de personal din rândul soldaților și gradaților profesioniști care au absolvit, cu diplomă de bacalaureat, studii de nivel liceal.

Cu alte cuvinte, se are în vedere în modificarea legislației în vigoare astfel încât ofițeri în activitate să poată deveni și absolvenții anului IV ai instituțiilor civile de învățământ superior cu durată

de studii mai mare de 4 ani, nu doar absolvenții cu diplomă de licență ai respectivelor instituții.

Citește și: Zi decisivă pentru aderarea României la Schengen. UE votează, Austria se opune. Lucian Bode, optimist înainte de votul privind aderarea la Schengen

Potrivit Ordonanței de Urgență, pentru completarea Legii nr 80/1995,  vor putea ocupa funcții de ofițeri în activitate și absolvenții anului IV ai instituțiilor civile de învățământ superior cu durată de studii mai mare de 4 ani, nu doar absolvenții cu diplomă de licență ai respectivelor instituții, fiind vorba de studenții școlarizați de facultățile civile special pentru nevoile și în condițiile Ministerului Apărării Naționale.

Sursă: sg.mapn.ro