Dar suficient de buna cat sa ii puna o paine cinstita pe masa. Insa Cel de Sus pare-se ca a vazut in el ceva mai mult. Povestea lui Florentin incepe in vara lui 2010. Cineva l-a rugat sa-i picteze un portret al parintelui Arsenie Boca. Nu i-a fost usor. A cercetat ceasloave si poze cu figura parintelui…a facut zeci de schite…insa rezultatul tot nu l-a multumit.
Dar in acest rastimp, ceva se intamplase.
Prin documentarile sale, putin cate putin, mesterul iconar se apropiase de Dumnezeu. Iar cand a dat de greu…
Florentin s-a trezit bulversat. Avea in minte doar figura parintelui Arsenie Boca. Zile in sir, visul nu i-a dat pace. Abia dupa ce a discutat cu un preot i-a inteles pe deplin sensul.
Si culmea, la cateva zile dupa vis, problema pentru care Florentin se rugase si scrisese acatistul, s-a rezolvat ca prin minune.
A simtit nevoia sa-i multumeasca parintelui pentru ajutorul primit. S-a asezat la masa si a mai scris un billet de multumire catre duhovnic.
De la experienta traita in urma cu 3 ani, picturile lui Florentin par sa fi prins viata. Isi gaseste mai usor inspiratia, iar pensula pluteste pe bucatile de lemn.