Obiectivul de a opri creşterea temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, cel mai îndrăzneț obiectiv existent în Acordul de la Paris, a fost băgat „la terapie intensivă”, precizează Antonio Guterres.
Planeta Pământ este amenințată de o încălzire globală accentuată
Conform ONU, omenirea va trebui să îşi scadă cu 45% emisiile până în 2030 pentru a fi posibilă limitarea măririi temperaturii globale cu cel puțin 1,5 grade Celsius, dar emisiile continuă să crească iar asta se simte la nivel de planetă.
„Problema se agravează”, a spus Antonio Guterres într-un mesaj video, în care a subliniat că în anul 2020 catastrofele climatice „au alungat din casele lor 30 de milioane de persoane – de trei ori mai mult decât numărul persoanelor strămutate din cauza conflictelor armate”.
„Mergem cu ochii închişi spre o catastrofă climatică” şi „dacă vom continua astfel, putem să spunem adio obiectivului de +1,5 grade Celsius”, iar „cel de +2 grade Celsius ar putea deveni şi el imposibil de atins”.
Chiar dacă ţările vor respecta promisiunile făcute la Paris, emisiile ar urma să se mărească în continuare cu 14% până la finalul acestui deceniu, astfel că ar urma o încălzire „catastrofală” de 2,7 grade Celsius, a transmis Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC).
Războiul ruso-ucrainean ar putea opri demersurile pentru stabilizarea climei pe Terra
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Invazia pornită de Vladimir Putin în Ucraina ar putea să afecteze și mai mult demersurile pentru stabilizarea climei planetei, a adăugat Antonio Guterres, având în vedere că multe ţări s-au implicat într-o căutare disperată de noi surse de aprovizionare cu gaze naturale şi cu petrol pentru a acoperi pierderile cauzate de oprirea importurilor din Rusia, întărind, astfel, dependenţa lor de combustibilii fosili.
În urmă cu un an, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a postat un raport care demonstra că o creştere cu maxim 1,5 grade Celsius a temperaturii globale ar fi catastrofală cu orice nouă exploatare de
Citeste si: NATO trimite noi trupe în România. Mircea Geoană: Rusia înțelege cel mai bine mesajul forței
China şi India, care au are nevoie de cărbuni, au refuzat să adere pe deplin la planul de +1,5 grade Celsius şi să facă planuri mai ambiţioase legate de reducerea emisiilor pe termen scurt.
„Vestea bună este că toate guvernele din G20 – inclusiv cele din China, Japonia şi Coreea de Sud – au acceptat să nu mai finanţeze exploatări de cărbune în străinătate”, a subliniat Antonio Guterres.
„Aceste ţări trebuie să facă acum, de urgenţă, acelaşi lucru la ele acasă”, a mai declarat secretarul general al ONU.
Sarcina de a furniza banii, tehnologia şi know-how-ul indispensabile pentru economiile emergente şi eliminarea cărbunelui din portofoliile energetice este acum pusă în cârca naţiunilor bogate, a atenționat Antonio Guterres.
