Potrivit BNR inflația ar urma să scadă sub 10% în trimestrul al treilea din 2023

BNR a anunțat că rata anuală a inflației ar urma să scadă din primul trimestru din 2023 ajungând ca în al treilea trimestru să scadă cu până la 10%.

Rata anuală a inflației va scădea în trimestrul al treilea din 2023

Rata anuală a inflației ar urma să scadă începând cu trimestrul I din 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborâ semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului

de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).

Citește și: Inflatia in 2023- Imbunatatire sau factor de criza?

În document este precizat că: „În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor informații şi evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de previziunile

precedente-, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. S-a reamintit că prognoza publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2022, având ca prezumție sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreștere graduală a ratei anuale a inflației până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2 la sută al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2 la sută la finele orizontului prognozei – situat totuși ușor deasupra intervalului țintei”.

Pe lângă modificarea caracteristicilor schemelor de plafonare, determinanți majori ai descreșterii în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflației sunt efectele de bază dezinflaţioniste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului.

Astfel că,  începând cu trimestrul I al anului 2023, mici efecte de bază dezinflaţioniste se vor manifesta probabil şi pe segmentul alimentelor procesate, cu impact asupra dinamicii viitoare a inflației de bază.

În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației rămâne relativ echilibrată în actualul context, datorită evoluțiilor recente ale cotațiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Ce spun reprezentanții BNR

Potrivit BNR: „S-a observat că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat, totuși, presiuni inflaționiste mai intense decât cele anticipate anterior, dar relativ modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, în condițiile în care noile evaluări indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022 – trimestrul I 2023 – sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancțiunilor asociate-, dar după un nou avans semnificativ peste așteptări consemnat de PIB în trimestrul III 2022.

Evoluțiile fac probabile valori în descreștere ale excedentului de cerere agregată în acest interval, dar mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza din luna noiembrie 2022. Totodată, ele implică o dinamică anuală încă robustă a PIB în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază, urmată însă de o scădere vizibilă a acesteia în trimestrul I 2023”.

Exportul net ar putea să își mărească contribuţia negativă la dinamica PIB, în condițiile în care exporturile şi-au micșorat considerabil variația anuală în octombrie 2022 şi mult mai pronunțat decât importurile, inclusiv în contextul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus şi la accelerarea creșterii deficitului comercial, precum şi a acelui de cont curent, față de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Citește și: Foarte mulți români regretă decizia pe care au luat-o atunci când au ales să treacă de la IRCC la ROBOR

Datorită prelungirii războiului din Ucraina, generează, de asemenea, incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului de Administrație al BNR, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activității, profiturilor şi planurilor de investiții ale firmelor, dar şi potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Consiliul de administrație al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, de la 6,75%

De asemenea, în documentul lansat de BNR se mai arată că: „Incertitudini şi riscuri majore rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanțării, iar, pe de altă parte, la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari. S-a arătat din nou că, în condițiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru asigurarea stabilității macroeconomice şi întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, de la 6,75%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%, de la 7,75%, şi creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75%.

Sursă: economica.net