Academia suedeza, care decerneaza premiul Nobel pentru literatura, este renumita pentru metodele sale demne de romane de spionaj pe care le utilizeaza pentru a evita orice scurgere de informatii, folosind in acest scop nume de cod pentru scriitori si coperte false pentru cartile citite in public de catre membrii juriului.
In 2005, anul in care dramaturgul britanic Harold Pinter a fost premiat, membrii comitetului Nobel se refereau la el cu numele de Harry Potter, un nume care are aceleasi initiale.
Zvonurile despre o posibila scurgere de informatii de la Academia suedeza au starnit rumoare anul trecut. O ancheta despre originea pariurilor dubioase a fost atunci demarata pentru a intelege felul in care, cu cateva ore inainte ca Academia suedeza sa dezvaluie numele castigatorului, cota poetului suedez Tomas Tranströmer, laureatul din 2011, a trecut de la 13 la 1 la mai putin de 2 la 1.
Din lipsa probelor, investigatiile au fost abandonate, dar Academia a decis sa isi dubleze masurile de precautie din acest an, iar numarul de persoane care au acces la numele laureatului a fost limitat.
Premiul Nobel cel mai comentat este insa, fara indoiala, cel pentru pace, iar cursa pentru acest premiu pare sa fie in acest an foarte deschisa, fara un favorit cert.
Aproximativ 231 de candidati figureaza in cursa Nobelului pentru pace. Si, desi comitetul Nobel nu le dezvaluie niciodata numele, se stie deja ca Bill Clinton, Helmut Kohl si Bradley Manning, americanul suspectat de scurgeri de informatii catre WikiLeaks, figureaza printre pretendenti.
Directorul Institutului de Cercetari pentru Parce de la Oslo, Kristian Berg Harpviken, care urmareste cu mare atentie lucrarile comitetului Nobel, publica in fiecare an o lista a posibililor laureati.
Pe lista din acest an se regasesc Gene Sharp, un expert american in revolutiile non-violente, ONG-ul rus pentru apararea drepturilor omului Memorial si fondatoarea acestuia Svetlana Gannushkina, o publicatie rusa independenta, Ecoul Moscovei, si redactorul-sef al ei, Alexei Venediktov.
Arhiepiscopul John Onaiyekan si sultanul din Sokoto Mohamed Sa'ad Abubakar, doi nigerieni care lupta contra abuzurilor comise in numele religiei, se afla si ei pe aceasta lista, alaturi de presedintele Thein Sein din Birmania.
Sima Samar, militanta afgana pentru drepturile omului, fost ministru si opozanta a legii care le impune femeilor musulmane sa poarte burqa, este si ea considerata o favorita.
Speculatiile din jurul premiului pentru fizica au luat in acest an o turnura neasteptata.
Descoperirea in luna iulie a unei noi particule fundamentale, ce ar putea fi celebrul boson al lui Higgs, reprezinta o realizare majora din ultima jumatate de secol si are toate sansele sa castige un Nobel.
Insa comitetul care decerneaza premiul pentru fizica pastreaza tacerea in legatura cu aceasta posibilitate. "Este o mare descoperire. Este insa tot ce pot sa spun", a comentat unul dintre membrii comitetului suedez, Lars Brink.
In acest an, din cauza crizei economice, Fundatia Nobel a scazut cu 20% valoarea premiilor acordate- la 8 milioane de coroane suedeze (930.940 euro) de la 10 milioane de coroane suedeze.
Premiul pentru medicina marcheaza debutul sezonul Nobel, care va continua, marti, cu premiul Nobel pentru fizica.
Miercuri, va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.
Academia suedeza nu a anuntat deocamdata data la care va fi anuntat castigatorul premiului Nobel pentru literatura.
Premiul Nobel pentru pace- singurul atribuit de Norvegia, conform dorintei exprimate de fondatorul prestigioaselor distinctii, Alfred Nobel- va fi anuntat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 15 octombrie. Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833- 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.
