Previziuni economice și financiare pentru 2023: Cum va evolua cursul de schimb euro-leu și dobânzile ROBOR ȘI IRCCC

Care sunt previziunile specialiștilor, pentru 2023, legat de evoluția euro-leu, dar și a dobânzilor ROBOR ȘI IRCCC

Cum a evoluat Euro în România în 2022

Datorită fluctuațiilor semnificative ale dolarului, împreună cu evoluția randamentelor bondurilor, anul 2022, a fost pentru Euro un an plin de provocări, în care piețele financiare s-au simțit amenințate de o posibilă recesiune.

Companiile românești au fost nevoite să își ia măsuri solide de prevenire a riscului valutar  în condițiile în care fluctuațiile din piețele financiare au tins să se accentueze pe măsură ce problemele

economice s-au acutizat.

Citește și: Cum a evoluat Euro în România în 2022. În 2023 Euro ar putea depăși pragul de 5 lei

Leul s-a apreciat față de moneda unică europeană începând cu luna iulie, mișcare ce a accelerat puternic în august şi în debutul lunii septembrie, Banca Națională a României (BNR) cotând un euro la 4,8215 lei, nivel nemaiîntâlnit de aproape doi ani şi jumătate.

În jumătatea lunii septembrie 2021, euro atinsese un record istoric, de 4,9495 lei.

Analiștii preconizau că Euro va atinge pragul de 5 lei, dar s-a oprit din evoluție la 4,9278.

Cursul EUR-RON a înregistrat o scădere notabilă în primele două luni ale T3’22, în concordanță cu direcția politicii monetare a BNR și alimentat de un optimism în piețele financiare, de interesul mai puternic al investitorilor pentru titluri de stat denominate în lei și de factori sezonieri (de ex.remitențele

migranților).arată un raport al BRD.

Pentru 2023, riscurile la adresa cursului vin din incertitudinile externe, dar și din potențiale derapaje interne (deficit fiscal ieșit de sub control, de pildă).

Potrivit analiștilor, evoluția monedei americane ar urma să continue pe același trend volatil, cu intervale mari de variație în perioade scurte de timp, în condițiile în care problemele din Europa se pot agrava pe măsură ce ne îndreptăm către anotimpul rece.

Care sunt previziunile economice pentru anul 2023

Potrivit specialiștilor economici, Leul ar putea reveni, în 2023, pe tendința de depreciere ușoară față de euro, după un 2022 în care Banca Națională a utilizat cursul de schimb drept ancoră anti-inflaționistă. Astfel un euro ar ajunge, la finalul lui 2023, la puțin peste 5 lei.

Totuși, presupunând că impactul negativ al blocajelor din lanțurile de aprovizionare se reduce iar impactul direct al războiului din Ucraina se estompează ori deficitele gemene mai scad, am putea vedea și o apreciere treptată a leului, dar

asta mai degrabă începând cu anul 2024.

În zona euro, ca și în întregul bloc comunitar, avansul economic va fi nesemnificativ în 2023, de 0,3%, ceea ce, coroborat cu inflația care se va păstra la valori înalte, va aduce economia europeană într-o situație economică asimilată stagflației.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Citește și: Evoluția șomajului în România în ultimii 5 ani. Ce loc ocupă țara noastră în Uniunea Europeană

Conform economiștilor, cele mai afectate de criza economică vor fi Marea Britanie, statele din zona euro, Canada și Australia, în timp ce SUA este probabil să evite recesiunea dacă reușește să stabilizeze sectorul imobiliar.  China își va încetini la 3% creșterea economică din cauza restricțiilor anti COVID-19 și după ce piața imobiliară a pierdut aproximativ 130 de miliarde de dolari. 

ROBOR se află în creștere

Pe 30 decembrie, ROBOR 3 M era 7,57%, iar cel la 6 luni era 7,81%, iar la începutul acestui an era în jur de 3%.

Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, a declarat că: „O majorare de 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară a BNR la următoarea ședință din 10 ianuarie este un scenariu de luat în considerare, dar cu o probabilitate mai mică de realizare decât cel de bază. Aceasta nu ar schimba semnificativ condițiile monetare, ci ar avea mai degrabă rolul unui semnal de continuare a luptei cu inflația. Evoluția recenta a cursului EUR/RON temperează într-o anumită măsură nevoia de creștere a ratelor de dobândă”.

De asemenea, Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, a explicat că: „Ceea ce ar putea conduce la o majorare a ratei de dobândă la leu este un FED în continuare agresiv, BNR chiar menționează FED în comunicatul de presă aferent deciziei de politică monetară atenția la deciziile FED. Însă și aici se creează premisele reducerii pasului de creștere a ratelor de dobândă la USD, având în vedere ultimele cifre de inflație din SUA (reducerea peste așteptări în octombrie atât a inflației headline cât și a inflației core).

În aceste condiții probabil și în cazul ROBOR este posibil ca valoarea maximă să fi fost deja atinsă și de aici trendul să fie foarte ușor descrescător (având în vederea asumarea de către BNR, in continuare, a unui control strict al lichidității). De exemplu, pentru ROBOIR 3M anticipațiile medii conform ultimului sondaj al CFA România sunt în jur de 7.4% pentru septembrie 2023. În aceste condiții si ROBOR la 6 luni ar scădea sub 8%.

Incertitudinea rămâne însă ridicată având în vedere războiul din Ucraina, o escaladare a Rusiei, de exemplu oprirea posibilităților de export de cereale a Ucrainei poate readuce presiune asupra prețurilor alimentelor și implicit asupra inflației. În ceea ce privește gazul metan și petrolul, nu cred că Rusia mai are capacitatea de a influența, prin ofertă, prețurile din UE”.

Creșterea ROBOR i-ar afecta pe cei care au făcut un împrumut în bănci și astfel aceștia ar putea să vadă cum ratele vor crește foarte mult, iar pe unii i-ar aduce în imposibilitatea de a le mai achita.

De asemenea, BNR s-ar vedea cu indicatorii de performanță bancară deteriorați iar cei de la Supraveghere ar intra alarmați pe fir ca să vadă ce e de făcut pentru a repara problema.

Cum va fi evoluția IRCC în 2023

BNR a publicat vineri noua valoare a IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor), calculat ca alternativă a ROBOR. De la 4,06%, acesta a urcat la 5,71%. În România sunt circa 460.000 de oameni cu credite ancorate la IRCC.

Economiștii le recomandă oamenilor să își refinanțeze acum creditele şi să aleagă dobânda fixă. Astfel, prin refinanțare, debitorii pot stagna valorile ratelor pe dobânda fixă aleasă, pentru o perioadă de 3-5-8-10 ani sau pe mai mulți ani, evitând ca ratele să le crească și mai mult în viitor.

Persoanele afectate de creșterile IRCC își pot diminua astfel valorile ratelor la credit și apoi le pot „îngheța” temporar prin refinanțarea pe dobândă fixă.

Sursă: economie.hotnews.ro