Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a fost primit la Palatul Cotroceni la ora 15:30. Preşedintele Klaus Iohannis şi Rumen Radev, liderul Bulgariei, au avut o discuție privată, o convorbire oficială, și o declaraţie de presă comună.
Klaus Iohannis și Rumen Radev, declarație de presă comună despre fluxul refugiaților ucraineni. Care sunt primele declarații
Iată primele declarații făcute de președintele României, Klaus Iohannis.
„Îmi face plăcere să-i urez bun venit la Bucureşti Preşedintelui Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev. Discuţiile pe care le-am avut astăzi confirmă încă o dată relaţia bilaterală excelentă dintre ţările noastre şi interesul comun de a dezvolta în continuare parteneriatul nostru aprofundat.
Subiectul central al discuţiilor a fost, desigur, situaţia gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federaţiei Ruse contra Ucrainei, precum şi combaterea efectelor sale multiple.
În plan umanitar, am reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaţilor din Ucraina care vin în ţara noastră. Am prezentat măsurile adoptate de România pentru a sprijini toţi cetăţenii ucraineni, precum şi cetăţenii străini în procesul de evacuare în siguranţă. Totodată, am discutat despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează şi transferă în Ucraina şi, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internaţional.
Este foarte posibil ca fluxurile de refugiaţi să crească. De aceea, am discutat cu Preşedintele Radev cele mai bune modalităţi de coordonare astfel încât să facem faţă cu bine acestei crize fără precedent.
Am discutat şi despre situaţia din Republica Moldova şi am prezentat sprijinul acordat de România în gestionarea fluxurilor crescute de refugiaţi, precum şi a altor provocări cărora Chişinăul trebuie să le facă faţă.
Am subliniat astfel necesitatea ca Uniunea Europeană, alături de toate statele membre, să acorde sprijin în acest sens Republicii Moldova, precum şi în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei sale. Am transmis Preşedintelui Radev aprecierea noastră pentru cooperarea dintre România şi Bulgaria în cadrul NATO pentru întărirea securităţii ţărilor noastre, dar şi a regiunii. Prin urmare, am prezentat evaluarea României şi, pe baza acesteia, necesitatea consolidării consistente a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, cu accent pe sudul acestuia, la Marea Neagră, ca răspuns ferm, cu caracter strict defensiv, al Alianţei Nord-Atlantice la adresa acţiunilor agresive ale Rusiei.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
România va continua să acţioneze ca un stat responsabil, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor noştri şi a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop. Din punctul de vedere al cooperării economice, România este al doilea partener comercial al Bulgariei dintre statele membre ale Uniunii Europene. Ne-am bucurat să constatăm că, anul trecut, fluxurile comerciale bilaterale au înregistrat o creştere semnificativă, la peste 6 miliarde de euro, adică cu peste 55% faţă de anul 2020. Însă există încă un potenţial mare pentru noi oportunităţi în domeniul economic şi la nivel sectorial, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor reciproce. În contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de Federaţia Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport.
Am subliniat, totodată, importanţa operaţionalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operaţional şi astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanţă crucială, să devină funcţional. Într-un context în care interconectivitatea este esenţială pentru noi toţi, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele ţări, am discutat cu domnul Preşedinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, şi, pe de altă parte, găsirea de soluţii pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre. Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanţat de Comisia Europeană, menit să îmbunătăţească navigaţia pe Dunăre, în partea comună româno- bulgară a Dunării. Interesul este unul comun şi sunt convins că ministerele transporturilor din cele două ţări vor accelera discuţiile în această direcţie. Am abordat, desigur, şi obiectivul ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Aderarea noastră va contribui în mod esenţial la consolidarea Pieţei Unice şi la întărirea rezilienţei Uniunii în ansamblul său, ceea ce este cu atât mai necesar în contextul actual marcat de crize multiple.
Măsurile adoptate de autorităţile române de gestionare a frontierei în contextul actualului flux de refugiaţi din Ucraina au demonstrat, încă o dată, că România aplică eficient standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen.
Am convenit să menţinem o strânsă coordonare în perioada următoare pe acest subiect”.
De asemenea, Rumen Radev a declarat:
„Am discutat situaţia din Ucraina, problemele potenţiale care vor apărea în Republica Moldova, în securitatea noastră şi concluziile noastre sunt că ar trebui să ne unim forţele ca să putem consolida părţi de apărare comune. Am discutat măsurile ca să nu se ajungă la o catastrofă comunitară. În Bulgaria au intrat mai mult de 80.000 de ucraineni. Mai mult de jumătate au rămas. Vrem să le dăm posibilitate pentru muncă, studii, servicii medicale şi integrare deplină. Noi sprijinim nu doar pentru că avem o diasporă de 300.000 în Ucraina, dar noi împărţim valori. Criza a subliniat o necesitate de interconectivitate între România şi Bulgaria”.
