Hotărârea de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale vine în urma unor documente declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care ridică suspiciuni asupra candidaturii lui Călin Georgescu.
Ce au transmis judecătorii CCR, odată cu decizia de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale
Judecătorii CCR au analizat mai multe sesizări primite în urma desecretizării unor informații din rapoartele serviciilor secrete.
„În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică”, se
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Citește și: Românii cu pensii între 1.300 şi 3.000 de lei urmează să primească bani în plus! Află care este motivul
Ce dovezi s-au strâns în cazul lui Călin Georgescu
Dincolo de implicațiile constituționale, situația are și o latură penală. Parchetul General investighează acum documentele prezentate în CSAT, iar DIICOT a deschis o anchetă privind posibila constituire a unui grup infracțional organizat în legătură cu finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Surse judiciare sugerează că investigațiile ar putea dezvălui legături complexe între campania electorală și diverse interese ascunse.
În cazul în care decizia CCR va bloca desfășurarea turului al doilea, funcția de președinte ar putea deveni temporar vacantă. În acest caz, interimatul ar putea fi asigurat de președintele Senatului sau, în anumite condiții, de președintele Camerei Deputaților. Totuși, legislația prevede că acest scenariu se aplică doar în situații extreme, precum declararea unei stări de război sau a unei catastrofe naționale. Deși România se confruntă cu un război hibrid, această situație nu se încadrează în definițiile legale actuale.