Progresele ultimului an în digitalizarea instituțiilor publice din România

Author: Oana Iosif

Anul 2021 marchează începutul erei digitale atât pentru instituțiile publice din România, cât și pentru cele private. Ea și-a pus bazele în 2020, când apariția pandemiei a forțat toate instituțiile să se alinieze cu standardele europene. Astfel, digitalizarea a fost absorbită, într-o mică sau mai mare măsură, de către majoritatea primăriilor și administrațiilor locale. Și mare parte din serviciile publice, fie că se referă la plata taxelor și a impozitelor, la resursele umane, la urbanism, cadastru sau la achiziții publice, toate au trecut în spațiul digital, facilitând pentru contribuabili acces mult mai ușor, mult mai rapid și eficient la serviciile instituțiilor publice.

Orașe precum Cluj, București, Timișoara sau Oradea au devenit în ultimii ani lideri în implementarea soluțiilor software pentru digitalizare. Cu toate acestea, și alte orașe recuperează vertiginos pe acest palier. De exemplu, Primăria Municipiului Alexandria a adoptat o platformă digitală modernă prin care au loc schimburi de informații între cetățeni și instituție și găsești aici mai multe articole despre alte orașe care și-au digitalizat serviciile publice.

O altă mare schimbare care a apărut în câmpul instituțiilor publice este înființarea Autorității pentru Digitalizarea României (adr.gov.ro). Este o instituție ce contribuie la transformarea digitală a sectorului public. Scopul ei este să aducă eficacitate, transparență și simplitate în procesele instituțiilor publice, dar și pentru contribuabili. Autoritatea are proiecte de implementare pe mai multe domenii, pe sectorul de sănătate, dar și în cel administrativ.

O altă îmbunătățire care a apărut în domeniul public se referă la atragerea fondurilor europene. Tot mai multe primării au reușit să creeze proiecte bune și profesioniste pentru atragerea fondurilor și obținerea de bani europeni. Și multe primării aplică pentru fondurile europene tocmai pentru a-și digitaliza sistemul și pentru a aduce cât mai multe servicii în mediul online cetățenilor.

De pildă, municipiul Arad a implementat un sistem funcțional de înregistrare și urmărire a sesizărilor cetățenilor. Totodată, au realizat și plata online a taxelor și impozitelor, și posibilitatea depunerii multor documente, și obținerea de autorizări diverse în mediul online, inclusiv aplicații de plată online a parcărilor.

Mai sunt câteva municipii, printre care se numără și Galați, care au reușit să emită primul certificat de urbanism în format 100% digital, folosind semnătura electronică la distanță. Primăria Galați a fost prima care a reușit să adopte emiterea certificatelor digitale numai prin fluxuri digitale.

Progresul digitalizării în sectorul public se resimte și în implementarea arhivelor electronice și gestionarea acestora. Toate documentele care intră și ies dintr-o primărie sunt scanate, arhivate și gestionate într-un sistem electronic pentru a ușura accesul și transmiterea rapidă a acestora.

Și, deși în ultimul an digitalizarea primăriilor a luat un avânt puternic, integrarea tehnologiilor s-a făcut în mod gradual și pe alocuri greoi. Este nevoie și de o educație digitală, atât pentru administratorii publici, cât și pentru cetățeni. În unele localități, procesul digitalizării a pornit de la zero.

Și, nu în ultimul rând, îmbunătățiri digitale au fost aduse și pe partea de cadastru general. Unele instituții ale orașelor au reușit să aibă un registru cadastral electronic. Administrațiile au apelat la programe bazate pe tehnologia GIS (Sistem Informatic Geografic). Ele sunt folosite pentru colectarea impozitelor pe teren, pentru registrul agricol, dar și pentru cadastru în general. Această tehnologie se bazează pe ortofotoplan (imagini geospațiale), care oferă indicații, date și informații legate de poziția și datele textuale ale terenului în cauză. Cetățeanul poate vizualiza anumite informații la care i se aprobă accesul.

Sursa foto: pexels.com