Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost modificat de către Comisia Europeană, iar în cadrul aceleiași ședințe s-a oficializat și eliminarea plafonului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile.
S-a eliminat plafonarea de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile
Marți, premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat, într-un mesaj pe Facebook, ceea ce românii își doreau să audă de o perioadă, mai exact că modificările PNRR au fost aprobate de către Comisia Europeană, printre acestea fiind enumerată și plafonarea de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile.
Acesta a menționat în cadrul postării că dacă nu s-ar fi aprobat modificările Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, atunci mențiune ce au fost introduse de USR ar fi cauzat înghețarea punctului de pensie până în 2070. Pentru a primi aprobarea Comisiei Europene, legea pensiilor trebuie să treacă prin Parlament, dar și să primească validarea din partea Băncii Naționale, urmând să primească și validarea Comisiei Europene, astfel încât aceasta să fie considerată sustenabilă și să facă dreptate pentru cât mai mulți pensionari din România.
Prin această eliminare a plafonării de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile se vrea eliminarea inegalității cu privire la pensiile oamenilor ce au lucrat pentru aceeași perioadă, iar Marcel Ciolacu a garantat și că veniturile pensionarilor din România vor putea crește și în viitor.
„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070.
Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari.
Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta
Înlăturăm, în acest fel, inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și asigurăm garanția că veniturile pensionarilor vor putea crește și în viitor, corelate în mod legitim cu performanța economică a țării.
Acesta este unul dintre obiectivele mele esențiale în mandatul de premier: creșterea economică a României să ajungă în principal la românii care au cea mai mare nevoie de protejarea nivelului de trai!’ ‘, a transmis premierul pe pagina sa de Facebook.
Cum se modifică Planul Național de Redresare și Reziliență al României
Comisia Europeană a aprobat marți și modificările Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, ce are o valoare de 28,5 miliarde de euro.
În noua sa formă modificată, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României adaugă și capitolul REPowerEU, prin intermediul căruia, România va putea să beneficieze de 1,4 miliarde euro sub forma fondurilor nerambursabile suplimentare."Un succes mare pentru România şi pentru corecta gestionare şi prioritizare a investiţiilor din PNRR. Am reaşezat obiectivele din Plan pentru a accelera tranziţia verde, digitală, asistenţa medicală, serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi protecţia socială, transporturile, educaţia şi, nu în ultimul rând, fiscalitatea. Suntem prudenţi cu banii statului, dar prompţi în accesarea fondurilor europene şi dezvoltarea României.”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, potrivit observatornews.ro.
Citește și: Cine sunt seniorii care vor primi „a 13-a pensie” de Crăciun. Ajutorul vine sub formă de tichete sociale
Capitolul REPowerEU va avea în cuprinderea sa două reforme noi și șapte investiții ce se va concentra pe accelerarea producerii de energie verde, pe creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi pe recalificarea şi perfecţionarea forţei de muncă în domeniul generării de energie verde. Astfel încât tranzacția României spre energia verde să primească o atenție specială, alocându-se 44,1% din fondurile disponibile.
