Foarte multe persoane din România sunt nemulțumite de mesajele de tip RO-Alert. Raed Arafat a ținut să lămurească care este rolul acestora și de ce sunt atât de importante.
Raed Arafat despre mesajele RO-Alert
Într-o dezbatere care a stârnit discuții aprinse, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a făcut declarații relevante cu privire la importanța transmiterii alertelor de urgență prin intermediul sistemului Ro-ALERT.
Raed Arafat a subliniat că informațiile primite de la Ministerul Apărării nu pot fi ignorate atunci când există un potențial pericol pentru populație și că mesajele Ro-ALERT sunt trimise chiar și în cazul celor mai mici riscuri.
Citește și: Un bărbat și-a dat foc în centrul Capitalei: Bărbatul suferea din dragoste
„Dacă ne-ar ajuta domnul primar să explice cetățenilor că nu au de ce să se agite și să se panicheze și că aceste lucruri sunt totuși pentru ei.
Știi ca există un risc și dacă e 0,00001%, e totuși un risc, și populația trebuie să știe de el și să ia măsuri dacă dorește. Să intre la adăpost, să nu stea lângă geamuri.(...) E suficient să se întâmple o dată ceva și o să întrebe lumea de ce nu ați alertat. Când știe armata, MApN, că e un risc și ne anunță, și ne înștiințează pe noi care reprezentăm protecția civilă, noi nu putem să stăm să zicem că nu va fi nimic, că nu deranjăm, mai bine stăm și într-o zi să se întâmple ceva chiar dacă e riscul minim și apoi să regretăm că n-am dat mesajul. Cei care sunt foarte deranjați poate au modalități să nu pună telefonul lângă pat, să-l pună afară, dacă chiar vor să riște și nu vor să nu audă mesajele”, a precizat Raed Arafat.Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Care este motivul pentru care aceste mesaje RO-Alert nu pot fi ignorate?
Arafat a explicat că, chiar dacă riscul este extrem de mic, acesta nu poate fi ignorat deoarece populația trebuie să fie conștientă de el și să ia măsuri preventive. Astfel, cetățenii ar trebui să intre în adăposturi sau să se îndepărteze de geamuri în caz de necesitate. El a subliniat că neglijarea acestor avertizări poate duce la regretarea ulterioară, mai ales dacă se întâmplă ceva neașteptat.
Primarul Ionuț Pucheanu din Galați, în schimb, a fost critic față de numărul și conținutul alertelor emise, sugerând că acestea ar trebui să fie mai puține și mai bine fundamentate. El a susținut că unele alerte au fost generate de zgomote din zonele învecinate, iar nivelul lor a crescut de la alerte meteorologice până la alerte de securitate. Pucheanu a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra sănătății mentale a cetățenilor și a subliniat că ar trebui redus spectacolul generat de aceste alerte sau măcar explicate mai bine populației.
Acesta a subliniat că, în ciuda alertelor, nu a luat măsuri extreme precum pregătirea unui rucsac și evacuarea familiei. El a menționat că nu poate îndemna cetățenii să nu aibă încredere în aceste mesaje, dar a sugerat că ar trebui să existe o discuție pentru a stabili limitele minime pentru care oamenii ar trebui avertizați.
Contextul pentru această dezbatere s-a născut dintr-un incident din Galați, în care sistemul de supraveghere radar al armatei a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spațiul aerian național, cu semnal detectat pe un traseu către municipiul Galați. Acest lucru a dus la căutări în cartierul Dimitrie Cantemir, cu echipaje de la ISU, IPJ, Jandarmerie, Armată și Poliția de Frontieră, după ce o persoană a sunat la 112 și a relatat că a auzit o bubuitură puternică în zonă. Cu toate acestea, căutările nu au dus la identificarea vreunui obiect zburător căzut în zonă.
În concluzie, dezbaterea cu privire la Ro-ALERT și gestionarea alertelor de urgență continuă să fie un subiect de actualitate, cu păreri împărțite cu privire la frecvența și conținutul alertelor. Cu toate acestea, este esențial să se mențină un echilibru între avertizarea corespunzătoare a cetățenilor în caz de pericol și evitarea panicii și a alarmismului. Dezbaterile ulterioare și eventualele revizuiri ale politicii de emitere a alertelor vor contribui la gestionarea mai eficientă a situațiilor de urgență în viitor.