Războiul cipurilor! Cine castiga intre SUA vs China în acest domeniu?

Washingtonul a impus restricții fără precedent asupra cetățenilor și rezidenților americani care lucrează pentru companiile chineze de semiconductori. În războiul tehnologic actual cu China, Statele Unite au luat multiple măsuri în ultimul deceniu pentru a împiedica ascensiunea Beijingului în sectorul tehnologic. Washingtonul a blocat deja accesul Huawei pe piața 5G, a impus sancțiuni unei alte firme chineze de telecomunicații, ZTE, și a intimidat compania olandeză ASML pentru a împiedica livrarea de echipamente de fabricare a cipurilor către firmele chineze.

Dar politica anunțată de președintele Joe Biden la 7 octombrie este de departe cea mai dură, deoarece merge dincolo de restricționarea transferului de tehnologie către armata chineză, principala cauză de îngrijorare pentru Washington.

"Cele mai recente controale la export ale SUA vizează în principal persoanele din SUA care lucrează pentru firmele de semiconductori din China. În opinia mea, această măsură este o lovitură uriașă", a declarat Dr.

Monique Chu, lector de politică chineză la Universitatea din Southampton.

De la începutul anilor 2000, firmele chineze de semiconductori s-au bazat foarte mult pe talentele străine, inclusiv pe expatriații educați în Occident și pe inginerii din Taiwanul vecin. Conform ultimelor controale la export, cetățenii americani, deținătorii de cărți verzi și rezidenții din SUA ar avea nevoie de o licență guvernamentală dacă doresc să lucreze cu companiile de semiconductori din China în orice calitate.

Aceasta include chiar și serviciul de asistență, o muncă de rutină pe care companiile o oferă atunci când vând orice produs unui client. Legiuitorii americani au precizat clar că astfel de licențe sau permise nu vor fi acordate în primul rând, împiedicând efectiv cetățenii și rezidenții americani să lucreze în China.

Lovitură in inimă

Firmele chineze de semiconductori se bazează de mult timp pe talentul străin pentru a recupera decalajul față de colegii lor occidentali, cum ar fi Intel și Qualcomm.

Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), cu sediul la Shanghai, cel mai mare producător de cipuri contractat din China, a fost înființată de Richard Chang, un american de origine taiwaneză. În primii ani, aproximativ o treime dintre inginerii SMIC erau străini, inclusiv mulți americani, a scris Dr. Chu în cartea sa The East Asian Computer Chip War. Înainte de cele mai recente restricții, oficialii americani se concentrau în principal pe blocarea proiectanților și producătorilor de cipuri de a-și vinde produsele către armata chineză.

Acum a fost impusă o interdicție generală privind vânzarea de echipamente și instrumente fără de care este aproape imposibil să se realizeze cipuri avansate, în special cele necesare pentru aplicațiile de inteligență artificială (AI). Washingtonul mizează pe influența pe care o are asupra lanțului global de aprovizionare cu semiconductori pentru a împiedica China să dobândească capacitatea de a fabrica cipuri la noduri de 14 nanometri (nm) sau mai mult.

Un nanometru este dimensiunea unui tranzistor, elementele constitutive ale cipurilor- cu cât dimensiunea este mai mică, cu atât mai mulți tranzistori pot fi îngrămădiți pe un cip, făcându-le mai eficiente și mai rentabile. Liderii de pe piața circuitelor integrate, cum ar fi TSMC din Taiwan, au reușit deja să producă cipuri de 5 nm la scară comercială. În schimb, în conformitate cu noile norme, SMIC din China va avea dificultăți în a produce chiar și cipuri de 14 nm.

EDA sau Electronic Design Automation (automatizarea proiectării electronice) se referă la proiectul sofisticat al procesului de fabricare a cipurilor, inclusiv la dispunerea complexă a circuitului integrat. Niciun cip nu poate fi fabricat fără o EDA și doar câteva companii, precum Synopsys, sunt specializate în acest domeniu. Aproape toate au sediul în SUA.

În mod similar, mașinile fotolitografice avansate, esențiale pentru fabricarea cipurilor moderne, utilizează componente și tehnologii dezvoltate în SUA. Acesta este unul dintre motivele pentru care Washingtonul a împiedicat compania olandeză ASML să vândă echipamentele sale de litografie cu ultraviolete extreme (EUVL) firmelor chineze.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Urgența de a acționa provine din teama că America și aliații săi ar putea rămâne în urmă în cursa pentru cipuri avansate, care vor alimenta totul, de la mașini cu propulsie autonomă, supercomputere, centre de date și până la rachete spațiale.

SUA finanteaza miliarde de dolari incercand sa castige un avantaj

În luna august, Biden a semnat legea CHIPS and Science Act, promițând subvenții de miliarde de dolari pentru a convinge companii precum Samsung și TSMC să deschidă facilități de producție în SUA. În timp ce SUA a deținut controlul asupra proceselor de back-end- instrumentele EDA, mașinile și produsele chimice- necesare în diferitele etape ale fabricării semiconductorilor, producția efectivă s-a mutat în Asia. De exemplu, NVIDIA, un gigant în domeniul semiconductoarelor, se bazează pe fabricile TSMC pentru producția puternicelor sale GPU (unități de procesare grafică).

"În următorii cinci ani cel puțin, va fi imposibil (pentru China) să eludeze aceste sancțiuni privind producția de cipuri, cu excepția cazului în care aliații americani, Japonia și Olanda, vor sfida SUA", spune Douglas.

Dar atât Tokyo, cât și Amsterdam au propriile interese de protejat și probabil că vor respecta restricțiile americane, spune el.

Citeste si: Elon Musk apără concedierile la Twitter! Ce a spus presedintele SUA?

Citeste si: Diplomații G7 spun Rusiei să pună capăt imediat războiului din Ucraina

Citeste si: Cea mai mare fabrică de iPhone din lume a fost închisă! Afla de ce!