Economia globală se confruntă cu o incertitudine enormă din cauza războiului dintre Hamas și Israel în Orientul Mijlociu, la care se adaugă războiul dintre Rusia și Ucraina. Aceste conflicte nu amenință doar regiunile în care se desfășoară; ele pot, de asemenea, să fragilizeze interconectarea tot mai slabă care rămâne între cele mai mari economii ale lumii.
Economia globală a devenit mai integrată în ultimul secol. Lanțurile internaționale de aprovizionare s-au dezvoltat, iar tehnologia a avansat exponențial, stimulând libera circulație a comerțului, a capitalului și a informațiilor la nivel mondial.
Ce inseamna acest lucru?
Această interconectare este cunoscută sub numele de globalizare. Ea s-a intensificat în a doua jumătate a secolului XX, după reunificarea Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial, și a crescut și mai mult pe măsură ce China a devenit un gigant al comerțului internațional.
Cu toate acestea, de la criza financiară mondială din 2008, mulți spun că aceste legături au început să slăbească. În încercarea de a-și stabiliza economiile, multe națiuni au început să stabilească politici protecționiste care încearcă să își protejeze industriile naționale de concurența străină, potrivit unei analize recente a Wells Fargo.
Desființarea acestor legături economice se numește deglobalizare.
Unii economiști spun că globalizarea pur și simplu a stagnat, în timp ce alții susțin că aceasta se inversează de-a dreptul, având ca catalizatori războiul tarifar al administrației Trump cu China, pandemia Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina.
Economiștii de la Wells Fargo au adoptat recent o poziție pesimistă. Potrivit acestora, era globalizării s-a încheiat. Pe lângă creșterea restricțiilor comerciale "dăunătoare", ei indică o scădere puternică a fluxurilor de investiții străine directe în întreaga lume.
Ei spun că declarația de război a Israelului împotriva Hamas ar putea fi un alt catalizator al deglobalizării, deși amploarea acesteia este încă în aer.
Before the Bell a discutat cu Brendan McKenna, economist internațional la Wells Fargo, despre modul în care conflictul dintre Israel și Gaza ar putea grăbi deglobalizarea.
Before the Bell: Ce rol ar putea juca conflictul Israel-Gaza în deglobalizare?
Brendan McKenna: Am avut într-adevăr relații geopolitice care au început să se îmbunătățească în Orientul Mijlociu, dar din cauza a ceea ce se întâmplă în Israel și Gaza, se pare că am dat înapoi la o mare parte din acest impuls pozitiv.
Iar atunci când există o astfel de fractură geopolitică, aceasta duce la reducerea cooperării comerciale între țări, la mai puțin schimb de informații, la mai puțin schimb de tehnologie și la mai puține legături între piețele financiare.
În cele din urmă, este o forță de deglobalizare.
Ce va determina cât de mult impact are conflictul asupra deglobalizării?
Dacă situația din Orientul Mijlociu se va agrava, probabil că va duce la o fractură mai mare în Orientul Mijlociu și apoi, eventual, între alți actori economici importanți.
Dacă ne gândim la Statele Unite, această țară susține foarte puternic Israelul, iar dacă vedem că alte țări, precum China, fie iau partea cealaltă, fie nu susțin în mod explicit Israelul, fie aleg să se abțină, cred că există posibilitatea ca unele dintre legăturile comerciale dintre Statele Unite și aceste țări să se strice.
Dacă deglobalizarea se exacerbează, ce ar însemna acest lucru pentru inflație și politica monetară, la nivel global?
În cazul deglobalizării, se creează un mediu economic global mai puțin competitiv, iar atunci când există mai puțină concurență, acest lucru este în cele din urmă inflaționist, determinând creșterea prețurilor.
Dacă vom continua să avem această fractură economică determinată de geopolitică, acest lucru va fi în cele din urmă inflaționist, ceea ce poate duce la creșterea ratelor dobânzilor, nu doar din partea Fed, ci și din partea altor bănci centrale importante din întreaga lume.
Și nu numai că veți avea parte de forțe destul de înfricoșătoare care vor reduce creșterea PIB-ului global și vor acționa ca o restricție asupra activității economice globale, dar puteți obține, de asemenea, o politică monetară mai strictă ca rezultat, ceea ce ar putea, de asemenea, să agraveze într-un fel aceste efecte.
Cum ar putea fi deglobalizarea un lucru bun?
Dacă ar exista un alt tip de șoc economic major, cum ar fi o pandemie, SUA nu s-ar mai baza pe China pentru a furniza materii prime. Nearshoring-ul producției poate economisi mult timp în cazul unui șoc și poate economisi, de asemenea, o mulțime de costuri.
În perioada Covid, China a închis producția, perturbând lanțul de aprovizionare global, astfel încât deglobalizarea ar readuce o parte din producție în interiorul granițelor SUA. De asemenea, poate îmbunătăți relațiile cu Mexicul și cu alte țări.
Evident, relația SUA-Mexic în timpul administrației Trump a fost oarecum tensionată. Dacă SUA arată că se angajează să mențină relația comercială și să construiască infrastructură și să pună investiții pe teren în Mexic, acest lucru poate fi de fapt ceva care ar putea îmbunătăți și consolida relațiile geopolitice dintre SUA și Mexic.
Așadar, nu există doar un posibil beneficiu economic, ci poate și capitalul politic care poate fi, de asemenea, acumulat ca urmare a acestui lucru.
Citește și: Un nou termen limită a expirat- ONU vorbește de un exod în masă!
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Citește și: Investitorii pe Bursa se tem de o escaladare în Orientul Mijlociu
Citește și: Teama Egiptului legata de Hamas! Vor fi implicati si ei in razboi?