Aici, un preot a inchiriat vila unei familii de romi si si-a deschis… biserica. Enoriasii vin cu piosenie din toate colturile tarii in speranta ca parintele, pe care-l considera sfant, ii scapa de dusmani si de necazuri.

Slujbele purificatoare se tin la etaj, intr-o incapere cu pereti tapetati cu icoane. "Altarul" este, de fapt, o masa de birou, pe care parintele si-a insirat crucile aurite. Nu lipsesc biblia si cartile de rugaciune, busuiocul si vasul cu apa sfintita.

De departe, altceva iese in evidenta: teancul de bani, pus langa fotografiile celor care trebuie descantati.

Parintele rezolva orice problema. Evident, contra cost! Imbracat in haine preoteti, parintele isi pune patrafirul inainte de a incepe slujba, chiar daca locul cu pricina nu este o biserica in adevaratul sens al cuvantului. Se inchina in fata icoanelor si alege un om din multime. Asemeni unui clarvazator, sustine ca-i citeste problemele pe chip si pe corp.

Noi am reusit sa intre in biserica improvizata fara sa ne divulgam identitatea. Am inventat o poveste, pe care i-am marturisit-o parintelui. Iar el a gasit rapid o rezolvare.

Enoriasii se inchina in fata preotului. Ii semn de respect, ii saruta mainile, aceleasi cu care numara banii necajitilor... pe care doar ei stiu de unde-i mai scot.

Cat adevar si cata imaginatie sa fie in marturisirile acestui barbat? Omul se jura ca are revelatii de fiecare data cand il vede pe parinte.

Secretul lui este... credinta. Altii ar spune... naivitatea.

Pe numele parintelui au fost depuse la Mitropolia Banatului mai multe reclamatii privind practici neortodoxe. Reprezentantii, care nu-l vad ca un facator de minuni, ci mai degraba ca un escroc, asteapta explicatii din partea lui Doru Cristoi.