O femeie energica, hotarata sa puna pe picioare un mestesug uitat, Natalia Cangea a reinviat impletitul in fibre vegetale. Cine trece pragul casei sale din Zolonceni, un catun sarman de pe malul Nistrului, poate vedea cum iau nastere minunatele obiecte. Sunt confectionate, cel mai adesea, din banale panusi de porumb.

Dragostea fata de acest mestesug vine de demult. Desi impleteste inca din copilarie, se ocupa de 15 ani de perfectionarea acestui mestesug.

Povestea vine tocmai din copilaria bunicii. Se spune ca, atunci cand se pleca in camp, la lucru, mergea toata familia, de la mic la mare.

Se petrece de vreo doua-trei ori, in jurul manunchiului de panusa, un fir tare, din canepa. Mai apoi se apleaca, cuminti, fasiutele si se modeleaza cu mana, oferind deja o idee despre cum va arata papusa la chip si la trup. Se impletesc apoi mainile, se prind mestesugit de trupul papusii si se leaga iarasi strans, ca nu cumva sa se betegeasca de indata ce incape pe mainile vreunui copil mai zburdalnic.

De la treizeci de minute si pana la cateva zile, atat dureaza lucrul la un articol unicat, in functie de marime si complexitate. Acum, papusa este gata! Cu hainuta si batic, tot din panusa de porumb. Sta in picioare, zambitoare parca, si te umple pe loc de energie, de indata ce o privesti.

Nimeni nu pleaca din casa Nataliei Cangea fara o amintire. Prin cadourile oferite sau suvenirurile vandute pe la expozitii, papusile ei au trecut de mult granita Moldovei.

Plecate din universul creatoarei de pe malul Nistrului, papusile din panusa fac inconjurul lumii.