HAREMUL, adevarul din spatele imaginii idilice desprinse din "O mie si una de nopti"

Adevarul este insa mai putin romantic decat aceasta imagine languroasa, intrucat de-a lungul vremii haremurile au reprezentat locuri unde s-au tesut cele mai marsave intrigi si s-au comis cele mai groaznice crime.
Aceasta viziune isi are radacinile undeva in imaginea haremurilor din secolele XVI si XVII in Imperiul Otoman.

/www/cdn.knd.ro/kanald/stiri/altele/harem-topkapiterracee-seraglio-bf78f287e3a3132a780451d58f541936.jpg
In aceasta perioada, haremurile jucau un rol important in sistemul de guvernare a Imperiului Otoman. Aceasta perioada din istorie este cunoscuta drept Domnia Femeilor sau Kadinlar Sultanati.

Implicarea femeilor din Harem in politica, mai exact a Valide Sultan( Mama Sultanului sau Regina Mama), a favoritelor Sultanului, care i-a diminuat acestuia puterea si pozitia in Imperiul Otoman. Cum Sultanul era seful Guvernului (Divan), aceasta implicare a femeilor s-a dovedit a fi in detrimentul Statului Otoman.

/www/cdn.knd.ro/kanald/stiri/altele/fundo-harem-eb2fc3f75d4402ba96bd46a97d8b434e.jpgHarem (araba حرم, ḥaram, insemnand „loc interzis”) este un cuvant ce semnifica „interzis” sau „tabu”. Este un cuvant specific societatii islamice, constituind o forma de organizare sociala, ca si familia. Pe de alta parte, acest cuvant face referiri si la partea „arhitecturala”, deoarece haremul constituie si asezamantul specific activitatii pe care o semnifica, in sensul ca este un adevarat complex, cu spital, dormitoare, moschei etc.


Sultanii turci, cei mai faimosi posesori de haremuri din lume, pana la stabilirea capitalei Imperiului Otoman la Constantinopole-Istanbul, femeile nu aveau un palat special destinat, ci traiau in apartamentele sultanului ori il insoteau in expeditiile sale razboinice, alaturi de o numeroasa suita. Abia dupa caderea Bizantului, Mehmed al II-lea va ridica palatul Topkapi, resedinta suveranilor turci pentru urmatoarele patru secole. In limba turca, Topkapi inseamna "Poarta cu Tunuri", trimitere la faptul ca palatul era puternic fortificat, fiind inaltat pe o colina, intre Bosfor, Cornul de Aur si tarmul Marii Marmara.

/www/cdn.knd.ro/kanald/stiri/altele/the-harem-594d1418db71b2ffd6dea03eace55ed5.jpgNu trebuie sa ne imaginam insa ca Topkapi era un palat destinat exclusiv haremului. Initial, el adapostea intreaga curte otomana, aproape patru mii de sclavi, functionari si militari, dedicati trup si suflet slujirii Sultanului. Daca in aripa palatului numita" selamlik", barbatii aveau acces, aici Sultanul isi primea oaspetii si se sfatuia cu ministrii sai, in harem nimeni, in afara eunucilor albi sau de culoare, nimeni nu putea patrunde. Cele mai apreciate odalisce proveneau din Caucaz si erau faimoasele sclave circaziene. Dar nici europencele nu erau de lepadat.

In 1665, Haremul din Topkapi a trecut printr-un incendiu devastator, in urma caruia a fost restaurat si largit, beneficiind astazi de un spital, o spalatorie, doua moschei, chioscuri si 300 de camere, pe langa alte servicii. Haremul se ridica pe cinci sau sase nivele.

/www/cdn.knd.ro/kanald/stiri/altele/topkapi-palace-2497717c62ed5119f77b25c36b49fcba.jpg
Concubinele aduse in harem invatau si isi asumau cultura islamica in totalitate, iar cele mai bune dintre ele ocupau functii administrative (sefe peste servitori), iar altele erau oferite Sultanului, constituind insasi dinastia. Femeia care trebuia adusa sultanului trecea printr-un lung sir de pregatiri, prin ceremonia numita „ hamam”, pentru a arata si a se comporta perfect in fata sultanului. Multe dintre concubinele si odaliscele Haremului Imperial erau unele dintre cele mai frumoase femei din Imperiul Otoman. Fetele tinere, de o frumusete rapitoare erau trimise la curtea Sultanului ca si daruri din partea conducatorilor altor tari. Altele erau cumparate de pe pietele de scalvi, rapite sau vandute chiar de catre familiile sarace. Toate sclavele care erau aduse in Harem erau denumite odalisce, sau “femei de la curte” cu rolul de simple servitoare. Odaliscele nu erau prezentate Sultanului. Doar cele care erau de o frumusete rapitoare sau extraordinar de talentate erau vazute ca potentiale concubine si erau instruite in acest scop. Erau invatate sa danseze, sa recite poezii, sa cante la instrumente muzicale si mai ales sa stapaneasca arta erotica. Doar cele mai inzestrate odalisce erau prezentate Sultanului ca si" gedikli".

/www/cdn.knd.ro/kanald/stiri/altele/images-410494e445d6cae4eb0b2b53715073e4.jpgValoarea unei femei in harem depindea de fertilitatea acesteia, de capacitatea ei de a da nastere unui copil. Cea care se apropia cel mai tare de Sultan, cazandu-i in gratii, era numita gozde, iar daca una din aceste gozde dadea nastere unui copil, ii erau alocate un apartament privat si devenea conducatoarea sotiilor. Mama mostenitorului la tron era numita haseki (sotia oficiala a sultanului).

Cele mai puternice femei in Harem erau Valide Sultan si Kadin. Valide Sultan era responsabila cu mentinerea ordinii in Harem. Facand parte din Familia Imperiala si avand o varsta, Valide era ca un ghid si o profesoara care veghea asupra fiului ei invatandu-l diferite strategii politice. Deseori, ea era rugata sa intervina asupra deciziei Sultanului, cand Mufti sau Vizirii credeau ca Sultanul a luat o decizie gresita.

Kadins erau femeile preferate ale Sultanului. Traditia permitea ca Sultanul sa aiba patru Kadins si un numar nelimitat de concubine. Kadins erau echivalentul ca pozitie sociala cu cea a unei sotii legale si li se dadeau apartamente, sclavi si eunuci.
/www/cdn.knd.ro/kanald/stiri/altele/33673-Entertainment-In-The-Harem-f-45f80dd6688b1307ae26ff56c567e92a.jpg
Haremul din Topkapi este impartit in patru sectiuni: prima, alocata sefilor peste eunucii negri, apoi poarta comuna a haremului, care duce la curtea pavata interioara inconjurata de cladiri unde traiesc mama sultanilor, sultanii si printii.
Astazi, localnicii afirma ca in holurile palatului Topkapi mai rasuna inca bocetele si plansetele miilor de femei care au trait intre aceste ziduri.