Cemal Hunal vorbeşte despre viaţă, despre încredere şi despre pasiunile sale

Cum este viaţa în Antakya?

Voi continua să locuiesc în Antakya atâta timp cât vor continua filmările serialului Asi. Sunt foarte mulţumit de stilul meu de viaţă şi de viaţa de acolo. Casa mea este situată undeva la marginea satului, aşa că sunt ferit de zgomote. Telefonul are reţea, dar internet nu am şi, sincer, nici nu-i prea simt lipsa. Lucrurile de care mă ocup zilnic sunt foarte comune, simple.

Am grijă de cei doi câini ai mei, de cei doi cai şi mai am o grijă…întreţinerea casei, atât cât poate face un burlac.

Ce faci într-o zi obişnuită?

Mă trezesc devreme, dau de mâncare la câini şi la cai, apoi fac curat la grajd, apoi călăresc un pic şi între timp se face 9. Mănânc ceva la micul dejun, după care mă duc în oraş, la filmări.

O dată sau de 2 ori pe săptămână mă duc în Istanbul să-mi vizitez familia şi prietenii. Ca să încălzesc casa trebuie să pregătesc lemne în fiecare zi. Mă încălzesc la sobă, pot spune că am o rutină interesantă. Îmi place să trăiesc în acest mod.

Ştim că aţi fost actor în America, însă publicul din Turcia v-a cunoscut mai târziu.

În momentul în care m-am întors în Turcia nu vroiam să continui cu actoria.

Luam lecţii de actorie în Los Angeles. Era foarte interesant că aveam ocazia să mă pregătesc cu adevaraţi profesionişti într-un anumit ritm. În momentul în care m-am întors în Turcia şi am privit un pic din afară acest sector mi-am spus că nu pot face acest lucru pentru că în primul rând, în momentul în care m-am întors nici turca mea nu era prea bună. Şi-apoi eu am fost pregătit pentru actorie într-un mod clasic şi din această cauză aveam anumite dubii. Am avut perioade în care mă duceam la agenţii pentru un interviu şi, pentru că nu aveam destulă încredere în mine, le spuneam că vreau să mă duc la toaletă şi fugeam.

Şi cum aţi reuşit să vă căpătaţi încrederea?

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12

Citește și: Geta Sterp, pregătiri pentru nunta lui Iancu: „Ce fac cu atâția bani? Dar nu trebuie să dau la nuntă la Iancu, că sunt soră? Trebuie să îi dăm cinste mare.”

Se

cauta pentru filmul “Ulak” un actor care să ştie să călărească. Am fost dublorul unui coleg, mai exact al lui Yetkin Dikinciler. Am făcut cunoştinţă cu Cagan Irmak, unul dintre cei mai buni regizori turci, calul a fost ok şi totul a decurs foarte bine. Şi atunci am realizat cât de mult mi-a plăcut să fac parte dintr-un lung metraj. Eram pe cal, făceam parte din distribuţia unui film, filmat cu 35 mm…Totul părea perfect când, dintr-o dată, Cagan mi-a propus mie să joc, adică din dublor am ajuns să joc rolul colegului meu. A fost o experienţă unică. 25 de zile am trăit pe platourile de filmare.

De unde pasiunea asta pentru cai?

Încă din copilărie mi-a plăcut foarte mult, însă nu-mi plac cluburile de călărie. Nu-mi place cum folosesc caii, cum îi antrenează. Însă din păcate dacă nu te duci la club să călăreşti nu prea ai unde în altă parte şi din această cauză nu am avut ocazia înainte să călăresc. Am fost în Yalova la un moment dat şi am văzut că pe acolo toată lumea are câte un cal aşa că mi-am cumpărat şi eu unul. Şi apoi, timp de doi ani de zile am tot fost pe acolo. Şi am învăţat totul singur, bineînţeles din pasiune pentru cai.