Nasterea Maicii Domnului, praznuita pe 8 septembrie, este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc, care a inceput la 1 septembrie. Sfanta Scriptura nu relateaza despre acest eveniment, insa scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria.
Cea mai importanta sursa in acest sens o reprezinta "Protoevanghelia lui Iacov", o lucrare iudeo-crestina din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este considerata o scriere canonica, informatiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
Multe manastiri si lacasuri de cult din tara isi sarbatoresc hramul de Sfanta Marie Mica, printre care si trei manastiri din imprejurimile Bucurestiului: Manastirea Samurcasesti din comuna Ciorogarla, Manastirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii si Manastirea Christiana din Capitala, care pastreaza ca al treilea hram acest praznic.
Una dintre cele mai vechi biserici din Bucuresti, care se afla pe strada Trei Scaune, are si ea ca hram Nasterea Maicii Domnului, alaturi de alte lacase de cult din Capitala.
In Arhiepiscopia Iasilor, maine isi praznuiesc hramul 82 de parohii si cinci manastiri- Hadambu, Sihastria, Vorona, Tazlau si Dumbravele. in Iasi, cea mai cunoscuta biserica inchinata Nasterii Maicii Domnului este Biserica Talpari. in sudul Moldovei, in Episcopia Dunarii de Jos, maine va fi hramul Manastirii Cudalbi (Gologanu), din judetul Galati.
In mod special in aceasta duminica, de ziua Nasterii Maicii Domnului, preotii si credinciosii din toate bisericile din Patriarhia Romana se vor ruga pentru pace in Siria, Egipt si alte zone ale Orientului Mijlociu.
Sursa: Mediafax
