Steaua deserturilor romanesti de pe vremuri, biscuitii Eugenia, sunt la mare cautare si acum. Pe benzile rulante din hala, mii de biscuiti Eugenia curg, zi de zi, spre magazine. Acum e un drum rapid, dar, daca dam timpul inapoi cu vreo 30 de ani, parca lucrurile erau ceva mai diferite.
Prima crema de ciocolata a fost asezata intre cei doi biscuiti in 1947, la Constanta. Numele de botez, Eugenia, se traduce in limba greaca prin „Aristocrata” si tare bine si l-a mai respectat.
Din 50 de primaveri pe care le-a implinit, o doamna din fabrica si-a dedicat mai bine de 30 biscuitilor Eugenia. Am putea spune ca a crescut cu si printre ei, mai ales cand vine vorba de tehnica de producere. Secretele gustului nu se divulga, dar drumul de la materie prima si pana in galantarele magazinelor e complet automatizat. In fabrica din Constanta totul are o logica bine gandita.
Primul pas se face la etaj, acolo unde se pregateste aluatul. Proaspat-nascutul biscuit trebuie sa se raceasca, pana la urmatoarea etapa. Apoi, intra in mainile doamnei Luiza, vrajitorul gustului de cacao. Masinariile nu existau, totusi, la inceputuri. Atunci erau doar doua maini dibace si un cutit.
Producatorii respecta cu sfintenie reteta care i-a consacrat inca din anii 1940. Biscuitele este compus din 40% crema si 60% aluat, iar produsul finit, adica Eugenia, are 36 de grame.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
##VIDEO148053##
350 de pachete sunt ambalate pe minut, multumita tehnologiei moderne. Cutiile se umplu imediat, iar drumul spre pofticiosi e deschis.
Chiar si pentru cei de peste hotare, pentru ca Eugenia a ajuns vedeta pe Amazon. Americanii se declara fani infocati si platesc 17 dolari pentru o cutie cu 24 de biscuiti.Cel mai departe Eugenia calatoreste in Canada si Statele Unite, dar e la mare cautare si printre vecinii nostri europeni.
