Cancerul de colon si tumora rectala: INTERVIU cu un medic chirurg. Care sunt diferentele si cauzele

Cancerul de colon şi tumora rectală
In 2006 s-au înregistrat 8240 cazuri noi, situând ţara noastră în rândul ţărilor cu o incidenţă medie a bolii. În ultimii ani cancerul colorectal a devenit a doua cauză de deces prin cancer (după cancerul bronhopulmonar, dar devansând cancerul gastric. Raportul bărbaţi/femei este 1,3, iar sub 3% din cazuri apar la persoanele sub 40 ani. Incidenţa creşte rapid peste 45 ani şi se dublează cu fiecare decadă de viaţă.

Ţinând cont de aceste date, am vrut să aflăm care sunt cele mai noi metode de tratament pentru acest tip de cancer în ţări mai dezvoltate şi am stat de vorbă cu Octavian Popescu, medic chirurg în Germania, într-un centru regional de urgenţe în apropierea Frankfurt-ului, afiliat Spitalului Universitar din Heidelberg. Octavian Popescu este specializat în chirurgia colorectală (cancerul de rect, colon), dar şi în patologia benignă, precum şi în disfuncţia planşeului pelvin (incontinenţă anusului), realizând o parte din specializare în Franţa, la Bordeaux, în cel mai mare Centru de Chirurgie Colorectală.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Cancerul de colon şi tumora rectală
C.S.Î.D.: Care sunt statisticile cancerului de colon în Germania?
Octavian Popescu: În Germania apar aproximtiv 80.000

cazuri/an de cancer colorectal, iar mortalitatea se situează la 25.000persoane/an. Populaţia Germaniei este una dintre populaţiile care trăiesc foarte mult pentru că au standarde de viaţă ridicate. Avem pacienţi de 90 de ani, care sunt operaţi şi se refac foarte repede. Cancerul colorectal apare de obicei la vârste foarte înaintate datorită sistemului de prevenţie a sănătăţii din Germania. Populaţia este foarte sănătoasă, iar sistemul de prevenţie începe undeva în jurul vârstei de 50 de ani, constând într-un test foarte simplu – se cercetează existenţa sângelui în scaun- şi a unei colonoscopii pentru a depista dacă există polipi sau alte leziuni. Tot ceea ce se îndepărtează se trimite la analize, iar în funcţie de gradul de displazie se recomandă îndepărtarea segmentului respectiv.
Cititi continuarea pe kfetele.ro