Sf. Constantin si Elena, obiceiuri si traditii. Ce sa faci ca sa ai bani tot anul

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă și de cea Catolică în fiecare an la data de 21 mai 2020. Această mare sărbătoare creștină este notată cu simbol de cruce roșie în calendarul creștin ortodox.

De numele lui Constantin cel Mare se leagă Edictul de la Milano (313), primul act oficial prin care se acordă totală libertate de credinţă creştinilor. Creștinismul, însă, ca religie de stat va deveni abia în timpul împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

După Edictul de la Milano, Biserica este scutită de impozite, poate primi donații, iar epsicopii aveau dreptul de a-i judeca pe caei care nu doreau a fi judecați după legile statului. De asemenea, Constantin cel Mare va înlătura din legile penale pedepse precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).

Tot în timpul lui Constantin cel Mare au fost alcătuite și primele șapte articole ale Simbolului de credința (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

De asemenea, duminica a fost declarată zi de odihnă în Imperiul Roman. Constantin cel Mare a fost botezat în religia creștină abia pe patul de moarte și a fost înmormântat în biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Citeste si: Soc pentru credinciosi: Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena, fara moaste. Ce a decis Patriarhia

Împărăteasa Elena a fost mama Împăratului Constantin cel Mare, considerată a fi o creștină care a maifestat grijă față de semenii creștini, în vremea persecuțiilor.

Astfel, Biserica Ortodoxă și Catolică i-a ridicat pe amândoi la rang de sfinți și numindu-i ”cei întocmai cu apostolii”.

Sărbătoarea de cruce roșie din calendarul creștin ortodox al zilei de 21 mai are și importante tradiții și superstiții din popor.

Agricultorii nu merg la muncile câmpului pentru a avita pagubele. Nu se mai seamănă porumb, ovăz, mei. Ziua este cunoscută și ca ziua lui ”Constantin Graur”, iar cei care au vii nu muncesc pentru ca graurii să nu le distrugă podgoriile.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Tot în ziua Sfinților Constantin și Elena păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor așeza stânele, dar și cine va avea grijă de oi în vremea pășunatului.

Femeile stropesc casa și lucrurile din ea cu aghiasmă și dau cu tămâie. Astfel, spiritele malefice nu vor invada locuința. În același spirit, țăranii fac un foc mare și se așază în jurul lui pentru a fi feriți Necuratul.

Număratul banilor este o altă tradiție în ziua de Sf Constantin și Elena. Așadar, pentru ca sporul să se adune într-o familie, gospodarul trebuie să noteze seria bancnotelor cheltuite în fiecare zi.

Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.

Tradiția bujorilor entru bucurie în casă. Încă din ajunul sărbătorii, tradiția de Sfinții Împărați Constantin și Elena spune că trebuie să se aducă în casă măcar trei bujiori îmbobociți. pentru sănătate, unul dintre membrii familiei va duce la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri.

Icoana cu Sf. Împărați Constantin și Elena- oricât de mică sau de modestă ea trebuie să existe în casă, potrivit tradiției. Se crede că această icoană are darul de a feri oamenii de pagubă, de dușmanii neștiuți sau poate îndeplini grabnic o dorință.