Gramatica limbii române le dă mari bătăi de cap multor persoane. Chiar dacă sunt anumite reguli pe care le-am învățat încă din primii ani de școală, nu toată lumea a reținut cum se scrie corect în limba română. Una dintre problemele cu care se confruntă oamenii este și folosirea corectă a verbului ”a fi”.
”Nu fii supărat” sau ”nu fi supărat”? Cum se scrie corect
Nimeni nu zice că trebuie să cunoaștem sau să ne mai amintim absolut toate lucrurile pe care le-am învățat în școala primară. Cu toate acestea, regulile de bază, mai ales în ceea ce privește gramatica limbii române, nu ar trebui să fie o problemă pentru nimeni.
Cu siguranță ați întâlnit persoane care scriu greșit sau care pronunță greșit anumite cunvinte sau expresii în limba română.
Știm că uneori, ”fi” se scrie cu doi de ”i”, iar alteori, cu un singur ”i”. Una dintre situațiile cele mai problematice este folosirea corectă a acestui verb la modul conjunctiv prezent. Mai pe înțelesul tuturor, se conjugă în felul următor:
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
- Eu să fiu
- Tu să fii
- El/ea să fie
- Noi să fim
- Voi să fiți
- Ele/Ei să fie
Dilema intervine însă atunci când avem o negație. Ca să vă fie mai ușor, țineți minte că întotdeauna când folosim verbul ”a fi” la imperativ negativ, se va scrie cu un singur ”i”.
Întotdeauna, fără excepție!Așadar, forma corectă este ”nu fi supărat” și în niciun caz ”nu fii supărat”.
Conjugarea verbului ”a fi”
În afara situației în care folosim verbul ”a fi” la imperativ negativ și am stabilit că va avea un singur ”i”, în rest se va scrie cu doi de ”i”.
Astfel, corect este să scriem ”fii rău” și nu ”fi rău”.
Asta înseamnă că vom scrie ”tu să fii” și ”tu să nu fii”. Iată, mai exact, cum se conjugă acest verb la toate timpurile:
- Infinitiv: fi
- Participiu: fost
- Gerunziu: fiind
- Imperativ persoana a doua: singular- fii, plural- fiți
- Prezent:
eu sunt
tu ești
el/ea este
noi suntem
voi sunteți
ei/ele sunt - Conjunctiv Prezent:
eu (să) fiu
tu (să) fii
el/ea (să) fie
noi (să) fim
voi (să) fiți
ei/ele (să) fie - Imperfect:
eu eram
tu erai
el/ea era
noi eram
voi erați
ei/ele erau - Perfect Simplu:
eu fui
tu fuși
el/ea fu
noi furăm
voi furăți
ei/ele fură - Mai Mult Ca Perfectul:
eu fusesem
tu fuseseși
el/ea fusese
noi fuseserăm
voi fuseserăți
ei/ele fuseseră - Conjunctiv Perfect:
eu să fi fost
tu să fi fost
el/ea să fi fost
noi să fi fost
voi să fi fost
ei/ele să fi fost - Condițional Prezent:
eu aș fi
tu ai fi
el/ea ar fi
noi am fi
voi ați fi
ei/ele ar fi - Condițional Perfect:
eu aș fi fost
tu ai fi fost
el/ea ar fi fost
noi am fi fost
voi ați fi fost
ei/ele ar fi fost - Perfectul Compus:
eu am fost
tu ai fost
el/ea a fost
noi am fost
voi ați fost
ei/ele au fost - Viitor:
eu voi fi
tu vei fi
el/ea va fi
noi vom fi
voi veți fi
ei/ele vor fi - Viitor Anterior:
eu voi fi fost
tu vei fi fost
el/ea va fi fost
noi vom fi fost
voi veți fi fost
ei/ele vor fi fost
