Există informații poitrivit cărora legea pregătirii populației pentru apărare ar putea fi modificată de Guvern, modificările făcând referire la încoroprarea civililor în caz de asediu, dacă va fi declarată stare de urgență sau război. În spațiul public s-a vorbit tot mai des despre acest lucru, mai ales în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, astfel că au apărut tot felul de speculații pe marginea acestui subiect.
Guvernul ar putea modifica legea pregătirii populației pentru apărare. Ce se va întâmpla cu bărbații care au între 35 și 63 de ani?
În această perioadă, Guvernul este preocupat de gradul de pregătire al populației în cazul unor situații de urgență, mobilizare, asediu sau război. Este vorba despre o lege care nu a mai fost îmbunătățită din anul 2006, motiv pentru care autoritățile iau în calcul să modifice anumite aspecte.
În ceea ce privește obligația bărbaților cu vârsta între 35 și 63 de ani, apți din punct de vedere fizic, de a-și îndeplini îndatoririle militare, Ministerul Apărării Naționale își propune ca toate aceste persoane să fie introduse într-o categorie numită „cetățeni cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare”. La aceștia se adaugă cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ, în rezervă, recruții și cetățenii încorporabili, în această ultimă categorie fiind incluși bărbații cu vârsta între 20 și 35 de ani.
Pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, aceste persoane vor fi obligate să își îndeplinească îndatoririle militare doar dacă resursele umane ale forțelor destinate apărării naționale nu pot face față unui posibil atac.
„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale forțelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare.”, se arată în proiectul MApN ajuns în presă, citat de digi24.ro.
Astfel, în prezent, acest proiect este discutat în Coaliție și Guvern. În cazul în care România va declara stare de criză, mobilizarea civililor nu este luată în calcul.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Pe lângă îndeplinirea îndatoririlor militare în timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare sau al stării de război, proiectul mai prevede și apariția anumitor modificări prin care instituțiile să fie capabile să gestioneze o posibilă situație de criză la nivelul securității și apărării naționale.
Ce înseamnă starea de criză?
Situația sau starea de criză reprezintă, de fapt, existența unor probleme grave din cauza apariției unor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, în contextul în care acestea pot avea un impact puternic asupra condițiilor de viață, sănătate, mediu sau care pot aduce perturbări din punct de vedere social, economic sau politic.
Declararea situației de criză nu îi afectează pe civili, ci are rolul de a pregăti instituțiile din domeniul securității și apărării.
„Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect, potrivit sursei citate anterior.
Citeste si: Guvernul introduce starea de criză în România. Ce înseamnă acest lucru
